fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Pământul românesc, roditor și pentru legumele coreene

Share Button

legume-coreene-cultivate-in-RomaniaÎn urmă cu doi ani mergeam pentru prima oară în singura fermă agricolă coreeană din România. Ceea ce am văzut acolo, salată cu frunze mov și gust de hrean, ridiche albă ce poate atinge 60 cm, salată în formă de floare, ceapă verde care nu face căpățână, toate s-ar înscrie pentru noi, românii, la capitolul curiozități. Motivul pentru care revin cu plăcere, este că o vizită în plantațiile coreene cu rădăcini românești  surprinde pe oricine, negreșit. Să vorbim așadar despre legumele asiatice aclimatizate în România, o nouă idee de afacere pentru legumicultorii cu simț antreprenorial. În acest număr, varza coreeană sau Salata China.

La 56 km de București, în localitatea Cocărăștii Colț, județul Prahova, familia Lee din Coreea de Sud ridica în anul 2009 primele 10 solarii cu scopul de a cultiva legumele cu care erau obișnuiți pe meleagurile natale, dar și pentru a promova modelele de sere și solarii pe care le comercializează pe piața românească. Astăzi în fermă există 16 solarii, iar suprafața cultivată cu legume a ajuns la 3.500 mp și se va extinde în viitor. Chiar în momentul vizitei noastre era recoltată varza, cunoscută sub denumirea comercială de Salată China, apreciată de consumatorii români care frecventează supermarket-urile. Este vorba de acea salată cu formă alungită ce ne duce cu gândul mai degrabă la varză datorită gustului și a frunzelor ferme.

„Avem cam 500 mp cu varză coreană, cum o numim noi, pentru că este din sămânță adusă de domnul Lee, pe care o livrăm chiar acum, dar mai avem și alte loturi, de 300 și respectiv 200 mp, cultivate în perioade diferite, tocmai pentru a putea asigura o livrare constantă. Ceea ce se recoltează acum, circa 1.000 kg, pleacă spre cantinele companiei Daewoo Mangalia. Peste trei săptămâni ne pregătim pentru o altă șarjă de 1.000 kg. Acolo mulți dintre angajați sunt asiatici și cantinele se străduiesc să le ofere alimentele cu care ei sunt obișnuiți, iar această Salată China nu o găsesc în stare proaspătă în România decât la noi“, spunea la sosirea noastră Nicoleta Stanciu, managerul fermei.

Dacă vă întrebați cum se comportă această cultură, aflați că familia Lee o produce de 8 ani în solul județului Prahova. Ciclul de producție de la sămânță până la momentul recoltării este de 3 luni. Deși este ușor pretențioasă pentru că sub -14, -16 grade C o perioadă mai lungă de timp nu mai face căpățână, ci emite tijă florală, iar la căldură prea mare se strică, varza coreeană și-a găsit loc pe pământul românesc, fără a avea nevoie de tratamente sau alte stimulente. „Singurul lucru pe care îl facem acum, când este foarte cald, este să umbrim solarul, pentru că altfel pierdem toată cultura. Este o plantă care nu iubește extremele. În rest, nu are nevoie de tratamente, nici măcar răsadul. Dacă totuși se întâmplă ca atunci când este mică să fie invadată de insecte, se impune un insecticid. Însă noi nu exagerăm, preferăm o cultură cât mai naturală“, declară Nicoleta Stanciu.

Livrarea se face când planta ajunge la maturitatea fiziologică și căpățâna atinge 2-3 kg, uneori chiar 4-5 kg, în funcție de soiul ales: de primăvară, vară sau toamnă. Așa cum noi cumpărăm toamna varză pentru a o pune la murat, la fel asiaticii o consumă în stare proaspătă, dar mai ales un pic murată și unsă cu o pastă iute, preparat numit Kemchi. „În tradiția lor, Kemchi-ul, la fel ca și orezul, nu lipsește de pe masă, fie vară sau iarnă, exact cum este pâinea la noi. El însoțește aproape fiecare fel de mâncare, gătită de regulă din legume, pentru că, dacă la noi alimentul de bază este carnea, la ei sunt legumele. Pentru a se obține acest preparat, Kemchi, varza se taie pe jumătate longitudinal, se presară cu sare și se lasă așa timp de 2 ore pentru a deveni mai maleabilă. Apoi, se spală bine cu apă și fiecare frunză se unge manual cu o pastă picantă realizată din făină de orez, multă boia de ardei iute, ulei de soia, ceapă și ridiche rasă. Varza astfel pregătită se ține la frigider, pentru a fi consumată vara chiar și după o lună, iarna termenul de valabilitate fiind mai mare. Toamna noi punem cantități foarte mari, câte 1.000 kg în fiecare săptămână, pentru că și ei își pregătesc proviziile pentru sezonul rece“, explică managerul fermei.

M-am întrebat dacă românii ar fi dornici să adopte în alimentația lor această legumă, iar răspunsul doamnei Nicoleta Stanciu m-a făcut să trag concluzia că românii sunt deschiși la nou, iar cei care au venit să cumpere această varză sunt chiar bine informați și știu ce vor. „Au venit români să cumpere de la noi și ne-au spus că este recomandată pentru cei cu diabet, care o consumă în stare proaspătă“, conchide mâna dreaptă a familiei Lee.

Patricia Alexandra POP

Revista Agrobusiness nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 18-19

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.