PAC 2014 – 2020, stabilitate şi siguranţă pentru fermieri
Abordarea securităţii alimentare în cadrul noilor politici agricole atât europene, cât şi mondiale, în contextul schimbărilor climatice, a reprezentat subiectul unui forum interministerial, la care au participat Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Daniel Constantin, ministrul român al Agriculturii, Raimund Jehle, secretarul general al FAO, Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova, Dimitri Tzvetov, ministrul adjunct al Agriculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria, Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, şi europarlamentarul Rareş Niculescu.
„Pentru un agricultor, important nu este preţul mare, ci preţul stabil“
Principala problemă abordată în cadrul forumului este riscul unei posibile crize alimentare în contextul creşterii populaţiei globale la aproape 9 miliarde de persoane.
Astfel, în viziunea comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, viitorul PAC va trebui să acopere doi factori de risc: schimbările climatice şi volatilitatea preţurilor la nivel internaţional; dacă pentru primul este necesară o utilizare mai eficientă a tehnologiei, pentru cel de-al doilea este nevoie de organizarea producătorilor, de o mai mare transparenţă în tranzacţionarea internaţională a materiilor prime şi de susţinere financiară din partea organismelor internaţionale: „Când vorbim de gestiunea riscurilor în agricultură, cred că este nevoie de tehnologie, de organizare a producătorilor şi de susţinere financiară.“ De asemenea, Cioloş a subliniat că, prin noul PAC 2014-2020, se intenţionează, alături de menţinerea plăţilor directe, susţinerea financiară a unor fonduri mutuale ale agricultorilor sau a unor sisteme de asigurare cu scopul de a oferi agricultorului o plasă de siguranţă în faţa volatilităţii preţurilor. „Pentru un agricultor, important nu este preţul mare, ci preţul stabil; ai un preţ mare un an, doi, după care trei-patru ani de zile cade preţul foarte mult, nu poţi să îţi prevezi afacerea, nu poţi să câştigi încrederea sistemului financiar-bancar care să te susţină şi apar perturbări pe piaţă; de aceea obiectivul PAC rămâne acela de a asigura o anumită stabilitate atât a veniturilor agricultorilor, cât şi a preţurilor pe piaţă“, a explicat comisarul.
Un prim pas, organizarea eficientă
România are nevoie de programe bine susţinute financiar pentru cercetare şi inovare, acestei probleme adăugându-i-se şi lipsa de organizare eficientă a agriculturii: „Dacă nu ne vom bate joc de această resursă, dacă vom şti să facem o agricultură prietenoasă cu mediul vom putea avea şi o creştere a nivelului de trai. Ceea ce ne lipseşte însă prioritar este o organizare eficientă a agriculturii“, afirmă Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.
Reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria, Dimitri Izvetov, consideră că o mai bună organizare s-ar putea realiza printr-o abordare regională a acestor probleme şi printr-o reformă totală a captării şi utilizării apei în agricultură pentru a putea obţine eficienţă maximă.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi-a stabilit ca obiectiv, la nivel mondial, sărăcie zero în ceea ce priveşte accesul la alimente, iar, în acest sens, Raimund Jehle a subliniat necesitatea creşterii producţiei agricole în Africa şi Asia pe baza colaborării atât dintre producători, cât şi dintre state: „Implementarea de noi tehnologii, combaterea efectelor schimbărilor climatice şi obţinerea de informaţii reale de la marii producători agricoli vor crea baza pentru depăşirea limitărilor producţiei, iar cooperativele agricole pot juca un rol important în aplicarea politicilor agricole.“
Daniel PLĂIAŞU