În România, dacă nu curge laptele, curge mierea

Ca urmare a scăderii puternice a producţiei de miere din Marea Britanie, apicultorii locali au început să se simtă nemulţumiţi faţă de suportul guvernului şi al Uniunii Europene pentru acest domeniu în ţara lor şi încearcă să adopte modelul care le-a permis apicultorilor români să se impună în producerea şi comercializarea mierii, conform jurnaliştilor de la The Telegraph.

Apicultorii români, daţi ca exemplu

Apicultorii din România care primesc deja finanţare directă de la UE şi-au dublat coloniile de albine în ultimul deceniu. Între 2000 şi 2010, ţara a produs 24.700 de tone de miere. România va primi anul acesta 3,4 milioane de euro pentru domeniul apicol, aceeaşi sumă urmând a fi distribuită şi în 2013 şi 2014. Potenţialul acestui sector se va dezvolta şi mai mult în următorii ani în contextul în care o continuare a finanţării UE, îmbinată cu măsurile pentru stimularea agriculturii ecologice, o bună organizare a apicultorilor în asociaţii, precum şi factorii geografici se dovedesc esenţiali pentru succesul mierii în ţara noastră, mai susţin jurnaliştii britanici. Vânzarea mierii din România pe piaţa din Marea Britanie este încurajată şi de companiile locale, precum „Rowse Honey“, care s-au orientat către varietăţile româneşti de miere, precum cea de salcâm şi cea de tei, susţine Patrick Robinson, direc­torul companiei. În prezent, în Marea Britanie peste 80% din miere este importată şi, dacă crescătorii locali de albine nu vor învăţa de la români cum să dezvolte acest sector, este foarte probabil ca procentul importurilor să crească, mai subliniază jurnaliştii de la The Telegraph.

Ce vor să înveţe britanicii de la români

Apicultorii români folosesc în general metodele tradiţionale şi se deplasează periodic pentru a recolta nectarul între diferitele zone ale ţării, de la Delta Dunării la dealurile Transilvaniei şi Maramureş, iar subvenţiile de la Uniunea Europeană, precum şi politicile locale de încurajare a creşterii albinelor au contribuit la distribuirea de tratamente împotriva paraziţilor şi la costurile de întreţinere a stupilor. „În prezent, în Maramureş există aproximativ 400 de comercianţi apicoli, deoarece guvernul a intervenit pentru a ajuta stimularea industriei apicole. Aproape toţi sunt înregistraţi şi ne împărtăşim toate experienţele. Noi primim aproape 4.500 de euro la fiecare trei ani, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile“, a declarat Francisc Eget, apicultor local. Asocierea crescătorilor de albine şi distribuirea fondurilor între toţi apicultorii înregistraţi au avut, de asemenea, un impact pozitiv, permiţându-le acestora să negocieze mai bine cu cumpărătorii străini.

Francis Ratnieks, profesor de apicultură la Universitatea din Sussex, consideră că Marea Britanie ar putea învăţa de la România să cultive mai multe flori sălbatice în scopul de a oferi albinelor o şansă mai bună pe viitor. Dezvoltarea pajiştilor, a floriculturii şi plantarea pe spaţiile verzi din parcuri şi din preajma căilor ferate a florei sălbatice este un alt lucru pe care britanicii ar trebui să îl facă – mai susţine acesta.

În prezent, România este unul dintre primii patru producători de miere din Uniunea Europeană şi cea mai mare cantitate obţinută este comercializată în vestul Europei.

Recent, Asociaţia Britanică a Apicultorilor a anunţat o scădere cu 72% a producţiei de miere pentru anul 2012, ceea ce reprezintă echivalentul unei pierderi de aproximativ 7 milioane de lire sterline pentru Marea Britanie. Această situaţie, considerată dezastruoasă, i-a determinat pe crescătorii britanici de albine să ceară guvernului lor ca alocarea sumelor pentru acest domeniu să fie făcută direct către deţinătorii de stupi, asemenea României şi Ungariei, şi nu către firme de cercetare, organizaţii de caritate sau universităţi, cum se procedează în prezent.

Daniel PLĂIAŞU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email