„Omul brazilor“

La Camăr, în judeţul Sălaj, un profesor de fizică, fost primar, a înfiinţat una dintre cele mai mari plantaţii de brazi din Europa.

Szoboszlai Attila a ajuns celebru nu pentru exigenţa de la catedră, ci datorită pasiunii sale pentru brazi. Aşa se face că sălăjeanul deţine o suprafaţă de peste 500 de hectare cultivată numai cu brazi, fiind cea mai mare plantaţie de acest tip din ţara noastră. După ce a fost pe rând profesor de fizică, iar apoi primar în comuna Camăr, Szoboszlai Attila a vrut altceva de la viaţă, care să-i ofere posibilitatea de a trăi câştigând şi din pasiunea sa pentru natură. Fostul profesor ne-a mărturisit că povestea brazilor a început în momentul în care a văzut cât teren agricol necultivat există în judeţul Sălaj. Aşa că, nici una, nici două s-a apucat de treabă.

Mai întâi a plecat în străinătate pentru a vedea cum se face acolo agricultură şi silvicultură. Întors acasă, sălăjeanul şi-a dat seama că terenul pe care-l deţine şi îl poate lua în arendă nu îi va permite să facă o agricultură prea performantă. În cele din urmă s-a hotărât să facă silvicultură. Aşa s-a apucat Szoboszlai Attila de plantat brazi, sprijinit fiind în principal de familie. Nu a trecut mult timp şi şi-a găsit şi doi asociaţi din străinătate, împreună cu care ajuns să lucreze peste 500 de hectare numai cu brazi din diferite specii, respectiv brazi Nordmann, molizi şi brazi argintii. În total, valoarea investiţiei a ajuns la aproximativ trei milioane de euro, o sumă mare, dar cu un rezultat pe măsură.

De la înfiinţarea uriaşei plantaţii de brazi toţi banii câştigaţi au fost reinvestiţi, tocmai pentru a dezvolta şi mai mult îndrăzneaţa afacere. Abia anul trecut a fost primul în care s-a recoltat la modul cel mai serios, iar cei trei speră că în anii următori vor deveni principalii furnizori pentru marile lanţuri de magazine din Europa. Potrivit lui Szoboszlai Attila, scopul său este ca în viitorul apropiat să vândă aproximativ 400.000 de brazi sau chiar mai mult.

Brazii cultivaţi în Camăr ajung deja în majoritatea judeţelor ţării, dar şi în străinătate, iar în scurt timp piaţa de desfacere va creşte. Numai că, la fel ca în orice activitate, şi în silvicultură există probleme, iar nemulţumirea sălăjeanului este legată de taxele mult prea mari pe care trebuie să le plătească şi de sprijinul aproape inexistent din partea statului pentru acest segment de activitate.

Adrian LUNGU