Afaceri

OMG, la mâna Consiliului Europei

Share

Eurodeputaţii susţin dreptul statelor membre de a alege dacă să permită sau nu cultivarea organismelor modificate genetic (OMG), se arată în legislaţia adoptată în iulie de către Parlamentul European (PE).

Revizuirea legislaţiei existente – adoptată cu 548 de voturi pentru, 84 împotrivă şi 31 abţineri – va fi transmisă Consiliului Europei, pentru discuţii suplimentare.

Decizia este unilaterală

Comisia Europeană a propus să ofere statelor membre dreptul de a interzice aceste culturi, fără a avea argumente legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG. Singurul element net, prezentat într-un raport al CE, este faptul că plantele transgenice aduc un plus de producţie medie şi, deci, un venit mai bun agricultorilor care recurg la ele. Acest aspect este, probabil, motivul principal al extinderii culturilor transgenice în lume. Este un avantaj de care agricultorii europeni sunt, în prezent, în foarte mare parte privaţi.

Pentru o oferi o bază legală mai puternică, în contextul regulilor privind comerţul internaţional, PE a insistat ca statele membre să aibă libertatea de a analiza şi hotărî singure eventualele urmări, impactul asupra mediului pentru interzicerea unor astfel de culturi. Acestea ar putea include prevenirea dezvoltării rezistenţei la pesticide, prezervarea biodiversităţii sau absenţa datelor privind impactul negativ potenţial al diseminării OMG asupra mediului.

Potrivit deputaţilor, toate statele membre trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru prevenirea contaminării culturilor convenţionale sau ecologice şi să asigure că poluatorul plăteşte pentru toate efectele sau daunele neintenţionate care ar putea apărea ca urmare a diseminării deliberate sau a introducerii pe piaţă a unor OMG.

Nemulţumirile ORAMA

Nu numai fermierii români sunt nemulţumiţi de interzicerea fără argumente a cultivării plantelor transgenice, ci şi cei din alte state membre ale UE. De exemplu, în Franţa, Sindicatul Producătorilor de Cultură Mare (ORAMA), cereale şi oleaginoase, a luat poziţie împotriva aberaţiilor legislative.

Într-un document recent al acestui sindicat se menţionează că, în Europa, numai două culturi modificate genetic sunt autorizate – porumbul MON810 şi, respectiv, cartoful Amflora (pentru producţia de amidon). Suprafeţele cultivate efectiv cu aceste plante sunt însă foarte limitate. În acelaşi timp, extinderea culturilor transgenice în lume obligă Europa să-şi creeze mijloace pentru a importa plante transgenice, cultivate în alte regiuni.

Ce interese se ascund în spatele blocajului

Practic, francezii cer introducerea în cultură a OMG. Numai că dosarele organismelor transgenice sunt blocate politic de statele membre, chiar dacă sunt validate ştiinţific de către Agenţia Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA). De aceea, în final, CE trebuie să decidă singură dacă autorizează sau nu cultivarea de OMG.

Prin urmare, în stadiul actual, agricultorii europeni sunt privaţi în mare măsură de accesul la biotehnologii, în ciuda largii lor răspândiri la nivel mondial şi a faptului că sunt importate în Europa. Acest lucru se întâmplă din consideraţii mai degrabă politice decât ştiinţifice, apreciază liderii ORAMA.

În opinia lor, problema evoluţiilor demografice şi a necesarului de alimente, în paralel cu modificările climatice, trebuie să-i determine pe responsabilii europeni să regândească modul de abordare a dosarului organismelor transgenice.

Traian DOBRE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *