Oglinda
Mai înțelege cineva ceva? Pandemie, război, foamete… De ce toate astea? Și, mai ales, pentru ce? Toată lumea trece printr-o criză imensă, de care majoritatea oamenilor nici măcar nu sunt conștienți. Trăiesc iluzia că și mâine va fi o zi și că, poate, va fi mai bine. Iar prin acest „mai bine“ oamenii înțeleg cumva o întoarcere la ce a fost înainte de pandemie… Numai că, și nu o spun eu, acele vremuri nu se vor mai întoarce niciodată. Lumea nu va mai fi niciodată ce a fost. Iar unul dintre motive este că lucrurile evoluează. Merg mai departe spre o nouă etapă. Care ar fi aceasta nimeni nu știe exact. De fapt, fiecare om vede această etapă într-un mod propriu și personal.
Ce trăim acum, cel puțin din punctul de vedere al pieței, este desprins parcă dintr-o ficțiune scrisă de un autor anonim la beție. Cu toții vedem creșterile majore de prețuri. Totul a început cu scumpirea energiei, declanșată de începerea războiului. Dar care, spun experții, acum nu se mai justifică, iar aproape toți producătorii de energie au declarat profituri record. Mai mult decât atât, la un moment dat, în această primăvară, prețul petrolului brut a ajuns la nivelul din 2010-2011, la vreo 60 de dolari per baril. Și asta în timp ce peste tot prețurile combustibililor creau adevărate drame. Cum se explică asta? Simplu… E vorba de eterna lăcomie. De aceeași lăcomie, care de sute de ani, a declanșat războaie și multe alte nenorociri.
Oficiali ai organizațiilor naționale și internaționale se plâng de poluarea care sufocă planeta, îndemnând la măsuri extreme pentru combaterea acesteia. Iar cei mai amenințați de măsurile anti-poluare sunt tot „pălmașii“ pământului, cei care muncesc pentru a-și asigura traiul de pe o zi pe alta. Pentru că cei care ne vor „verzi“ în tot ce facem, care strigă de la tribune „jos poluarea!“ merg tot în limuzine și avioane private „mari poluatoare“. Și asta din simplul motiv că politica strigată de ei este doar pentru mase… Nu se simt vizați. Deloc…
Sigur, nimeni nu spune că nu există poluare… Există, iar fenomenul e chiar grav… Problema e politica dusă pentru combaterea ei. Nu vom mai folosi benzină pentru că poluează, dar vom folosi mașini electrice. Dar de ce nimeni nu spune că producerea și distrugerea acumulatorilor pentru o mașină electrică este infinit mai nocivă pentru mediu decât orice mașină pe benzină din lume? Vorbim de instalații solare, uitând de pământul de sub ele și neținând cont de poluarea produsă de înseși fabricarea instalațiilor solare a cărei „vedetă“ este cuprul. Cunoscătorii știu de ce. Vorbim de industrii care folosesc și exploatează gazul metan și/sau conexe ca fiind mari poluatoare, iar de alte industrii, mult mai poluatoare, nu se spune nimic… Dar absolut nimic. Și iarăși cunoscătorii știu de ce…
Și mai vorbim de sărăcia extremă în care se zbat națiuni întregi, în special din Africa. Apropo, știți de unde vine litiul, indispensabil pentru fabricarea bateriilor electrice occidentale? Taman din Africa… Și nu mai intru în detaliile de exploatare a acestor mine de litiu…
Concluzia? Pe scurt, nimeni nu are interesul să fie bine. Sună ciudat, nu? De aceea, merită să ne punem o întrebare: Ce s-ar întâmpla dacă miile de miliarde ar fi investite nu în armament, ci în combaterea sărăciei și a poluării? S-ar întâmpla că lucrurile s-ar rezolva peste noapte.
De exemplu, potrivit datelor furnizate de Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), cheltuielile militare în Europa au depăşit din nou, în 2022, nivelul atins la sfârşitul Războiului Rece, cu o creştere record în ultimele trei decenii. Pe toate continentele la un loc, cheltuielile militare au atins anul trecut un nou vârf de 2,240 miliarde de dolari sau 2,2% din PIB-ul mondial, potrivit SIPRI. Acesta este al optulea an consecutiv de creştere a investiţiilor în forţele armate din întreaga lume.
Așadar, psihologia profitului cu orice preț emanat de o lăcomie fără margini, aceasta este adevărata plagă a umanității.
Bogdan PANȚURU
