Oamenii care au reinventat batoza

Cel mai mare producător de mori pentru nutreţuri din România, SC Tehnofavorit SA – Bonţida (Cluj), a proiectat şi executat o batoză pentru porumb. Capacitatea de prelucrare este de 3-4 t/oră. Să nu vă închipuiţi că noul utilaj are ceva în comun cu rudimentarele batoze, folosite cu zeci de ani în urmă!

„Noi credeam că vremea batozelor pentru gospodăriile individuale a apus demult. Numai că numărul mare al fermelor mici a dus la cerere mare pentru acest utilaj“, a declarat dr. ing. Liviu Ceclan, director marketing-vânzări la Tehnofavorit, pentru Lumea Satului.

Conform celor spuse, noua batoză are menirea de a desface boabele de pe ştiulete, de a le curăţa de pleavă şi de a le separa. Este un utilaj hibrid, în sensul că poate fi acţionat de propriul motor electric trifazat, dar şi de la priza de putere a tractorului, acolo unde gospodarul nu dispune de curent trifazic.

În proiectare se află o altă batoză de porumb, care va fi dotată cu motor electric monofazic de 3 kW, cu capacitate de 1-2 t/oră.

Moară cu valţuri

Tehnofavorit a introdus în producţie o moară cu valţuri, care striveşte, aplatizează boabele de cereale, făcându-le mai eficiente din punct de vedere nutritiv. Prin acest mod de preparare bobul nu este eliminat întreg din organismul animalului fără să fie utilizat, dar nici nu ajunge atât de prăfos încât să-i dăuneze fiziologic.

Interlocutorul nostru ne-a spus că granulaţia furajelor trebuie să fie în strânsă legătură cu cerinţele fiziologice ale animalelor. Teoretic, cu cât granulaţia unui furaj este mai fină, cu atât hrănirea este mai eficientă, iar rezultatul îngrăşării devine mai bun. În realitate, există unele specii, cum ar fi oile, caprele, iepurii şi, desigur, mieii şi iezii, care nu suportă un furaj cu granulaţie prea fină. Le creează probleme respiratorii şi chiar leziuni pe mucoasa stomacală.

Mai mult, oamenii de ştiinţă în domeniul nutriţiei animalelor sunt de părere că bovinele şi cabalinele trebuie să primească un furaj strivit, aplatizat şi nu mărunţit până la prăfuire.

„În viitorul apropiat, vrem să fabricăm mori cu valţuri şi pentru consumul uman, atât pentru făina de panificaţie, cât şi pentru mălaiul grişat, mai ales că Tehnofavorit a mai produs, în trecut, asemenea mori. Acestea vor produce făină fină din grâu sau grişată de mălai, dar nu vor pulveriza şi tărâţele care, astfel, vor fi uşor eliminate“, a afirmat Ceclan.

De la moara pneumatică la cea structurală

Conceptul de moară structurală este nou. A apărut în urma observaţiilor fermierilor şi a constatărilor inginerilor de specialitate, care consideră că viteza periferică prea mare a ciocănelelor dintr-o moară clasică destructurează furajul, prin prăfuire excesivă. Acest lucru duce la o proastă digestie şi chiar la lipirea de mucoasa stomacală. Noile mori produc o granulaţie mai mare, dar mai apropiată de necesităţile fiziologice ale animalelor.

„Tehnofavorit este prima companie care a introdus pe piaţă mai multe modele de astfel de mori structurale, cu puteri de 15, 22, 33 şi 37 kW. Acestea pot fi montate şi câte două, în baterie, dublându-se astfel capacitatea de prelucrare a unei instalaţii“, a precizat directorul de marketing-vânzări.

Traian DOBRE