Oameni și cifre
„Oamenii se reduc la bunurile pe care le au: își găsesc liniștea în automobilul pe care l-au cumpărat, în locuință și dotările bucătăriei“, spunea acum aproximativ jumătate de secol un înțelept al acelor vremuri. Acum, că tot e pandemie, oamenii au început să se gândească și la alte lucruri în afară de bunurile din posesie. Dar, vechiul model de gândire va rămâne același pentru multă lume… Chiar dacă lumea de mâine va fi cumva altfel. Acum, singurul lucru care contează sunt banii. Nimic altceva. Iar cine spune altceva e privit cu o oarecare „îngăduință“ și ca un paria (în lumea banilor, bineînțeles). Iar banii sunt atât de importanți încât, fără bani, nu ai nimic. Nici măcar libertate. Pentru că, am fost învățați de mici, nu-i așa, că libertatea poate fi de mai multe feluri inclusiv libertatea de opinie, de expresie, libertatea personală și multe, multe alte libertăți. Întrebarea care se pune este: în lumea de azi, ce libertate de opinie ai, dacă nu ai bani să-ți cumperi un computer și să-ți spui opinia pe net, că în piața publică nu mai e la modă? Păi nu ai… sau ce libertate ai să călătorești? Niciuna…
Dar să nu mai batem câmpii pentru că oameni fără bani sunt puțini, iar cei care nu au dreptul să trăiască pentru că mor de foame sunt pe undeva prin Africa, nu-i așa? Oricum, în lumea asta dominată de bani putem spune că cifrele sunt piatra de temelie. De exemplu, Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare (OECD) a dat publicității un studiu în care se arată că „trei luni fără şcoală înseamnă pierderi de 3% din viitorii bani ai copilului, dar și o pierdere de 1,5% în economie, iar la nivel de ţară, o treime dintr-un an şcolar pierdută s-ar traduce în pierderi de 1,5 % din economie.
Tot OECD zice că fiecare an şcolar determină o creştere medie de 7,5–10 % a veniturilor obţinute pe tot parcursul vieţii. Concret, se dau și exemple privind impactul pierderilor din PIB: SUA – 14.197 de miliarde dolari, Marea Britanie – 2.154, Italia – 1.700 și Franţa – 2.137 de miliarde. Apoi, mai vine și Banca Mondială (BM) cu un studiu în care se arată, printre altele, că un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potențialul de productivitate a unui adult complet educat și sănătos, potrivit celei mai recente actualizări a Indexului Capitalului Uman (HCI) care măsoară nivelul de dezvoltare a capitalului uman în perioada prepandemică, la nivel global. Precizăm că Indexul Capitalului Uman (HCI), lansat pentru prima dată în 2018, măsoară nivelul de cunoștințe și abilități pe care un copil născut astăzi se poate aștepta să îl obțină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educației și sănătății precare într-o anumită țară. Raportul din acest an include o analiză a dezvoltării capitalului uman, efectuată timp de zece ani, în perioada 2010-2020, în 103 țări, inclusiv în România. Această analiză arată că un copil născut astăzi în România va avea o productivitate de doar 58%, când va ajunge la maturitate, față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate adecvate. Potențialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, din urmă cu 10 ani. Cam rele cifrele…
Și că tot vorbim de cifre și bani, hai să vedem ce știre a explodat efectiv în presa ultimelor zile. Păi, mai multe bănci globale au transferat sume mari de fonduri presupuse ilicite pe o perioadă de aproape două decenii, în ciuda avertismentelor despre originea banilor, au raportat BuzzFeed și alte mass-media, citând documente confidențiale prezentate de bănci Guvernului SUA, informează Reuters. Astfel, Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) a raportat că a descoperit informații despre tranzacții în valoare de peste 2 trilioane de dolari (2 urmat de 12 zerouri) între 1999 și 2017, care au fost semnalate de către departamentele de conformitate interne ale instituțiilor financiare ca fiind suspecte. Problema e că ICIJ a raportat că documentele divulgate reprezintă o mică parte din rapoartele depuse oficialităților. Vă mai amintiți de Panama Papers prin care au fost divulgate paradisurile fiscale în care nume mari din politică, economie, dar și capete încoronate își țineau banii „în siguranță“, fără să plătească taxe și impozite? Cert este că, vrem, nu vrem, vechea economie își cam cântă prohodul. Ce va fi nu știm, dar cu siguranță că Cineva știe…
Bogdan PANȚURU
