cemrom doloflor

O ciudățenie care ne costă

Share Button

hypermarket14Nu este ciudat că niciun mare om din România nu și-a creat un supermarket sub brand propriu la 26 de ani scurși de la căderea comunismului? Chiar așa să fi ignorat oamenii noștri de afaceri o rețetă de succes? Există vreo explicație în condițiile în care în Polonia, de exemplu, există o rețea de magazine 100% locală – Biedronka care se bate de la egal la egal cu marile lanțuri europene cu peste 2.500 de unități și unde 90% din produse sunt poloneze? Mai mult decât atât, Biedronka are de gând să-și deschidă afaceri și în România alături de PROFI care este deținut de un fond de investiții tot polonez. Așadar, se pare că niciun român nu a avut inspirația să-și facă propriul lanț de retail, în schimb francezii, belgienii, austriecii, nemții au fost cei care au venit cu Metro, Carrefour, Selgros, Lidl, Auchan, Kaufland, Cora, Penny, Billa, Real, Mega Image și altele. Iar acestea nu sunt „decât“ niște companii multinaționale care exportă tot profitul… Adică, în afară de angajații români, țara noastră nu are un beneficiu direct proporțional cu profiturile pe care le fac de zeci și sute de miliarde de euro… În plus, în ultimii 15 ani mii de magazine alimentare mici au dispărut de pe întreg teritoriul României după ce marile rețele și-au deschis magazine „în zonă“.

Totuși, mai multă marfă românească

Pe lângă închiderea supermarket-urilor duminica, un grup de parlamentari au mai propus și scoaterea acestora în afara orașului. Și asta în condițiile în care în Occident marile magazine sunt amplasate toate la periferia orașelor. Numai la noi marile magazine sunt amplasate în „buricul târgului“ și de aici ambuteiajele. Construite pe mii de metri pătrați, primul efect al mutării în oraș a magazinelor a fost blocarea circulației, străzile nemaifăcând față fluxului uriaș de mașini. Tot anul acesta Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede că toate magazinele alimentare sunt obligate să vândă carne, fructe și legume în proporție de minimum 51% din producția românească, riscând în caz contrar amenzi de la 25.000 lei la 50.000 lei. Și asta pentru că România a devenit un adevărat lider zonal în ceea ce privește importurile de produse alimentare. „Comercianții-persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare au obligația ca pentru categoriile: carne, legume și fructe să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespun­zător fiecărei categorii din producția românească“, se prevede în forma legii adoptate de Senat. Interesant este că, ulterior depunerii raportului inițial în luna iunie de către Comisia economică, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, „considerând că stimularea consu­mului produselor fabricate pe teritoriul național ar conduce la o discriminare între produsele fabricate în România de către producători cu capital străin și cele autohtone, iar referirea la comercianții de tip cash&carry, supermagazin sau hipermagazin poate fi discriminatorie față de altă categorii de comercianți, respectiv magazine de tip discounter, de proximitate, chioșc etc.“ Totuși, în lunile de iarnă, decembrie-ianuarie, comercianții pot vinde legume și fructe străine în proporție de 70%.

Obligate să doneze marfa expirată

Potrivit statisticilor, la nivelul Uniunii Europene, risipa alimentară este estimată la 90 de milioane de tone pe an, adică în jur de 180 kg pentru fiecare locuitor. Tocmai pentru a preveni această risipă Senatul a adoptat o lege prin care supermarket-urile sunt obligate să doneze alimentele aflate aproape de data expirării. Astfel, articolul 1 al inițiativei legislative interzice tuturor agenților economici care desfășoară activități de comerț cu produse alimentare aruncarea acestora la expirarea termenului de folosință. „Agenții economici care operează spații comerciale cu suprafața de peste 400 metri pătrați, cu destinația vânzare de produse alimentare, vor încheia un contract cu o organizație umanitară înregistrată legal sau cu o asociație de protecția animalelor, după caz, în vederea donării produselor alimentare aflate aproape de data expirării, într-un termen rezonabil astfel încât acestea să poată fi utilizate“, stipulează articolul 2 al propunerii legislative. Nerespectarea prevederilor articolelor 1 și 2 se sancționează cu amendă de 15.000 lei. În expunerea de motive, inițiatorul precizează faptul că „România risipește anual cinci milioane de tone de alimente! Pentru reducerea acestui fenomen cu caracter economic și social nociv este necesară mobilizarea întregii societăți atât prin conștientizare, prevenție și educație, cât și prin norme legislative. De multe ori o politică restrictivă a marilor lanțuri comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă. (…) Încurajarea donării de alimente, prin legislație, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care poate diminua acest fenomen“, susține inițiatorul.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.