Noua PAC, completată de Parlamentul European
Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European (PE) a votat recent, la Bruxelles, pachetele de propuneri referitoare la plăţile directe, dezvoltarea rurală, organizarea comună a pieţelor şi regulamentul financiar. Acestea reflectă propria poziţie privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE).
Propunerile adoptate de Comisia din PE stabilesc o distribuție mai corectă a subvențiilor între statele membre, creând premisa eliminării discrepanțelor majore la nivelul fondurilor primite de fermierii români față de cei occidentali.
Paolo De Castro, preşedintele acesteia, a făcut apel la liderii UE să se pună de acord cât mai curând asupra bugetului multianual pentru perioada 2014-2020, care „este esenţial pentru a defini viitoarea formă a noii PAC“.
Menționăm că următoarea etapă va fi dezbaterea și votarea propunerilor Comisiei AGRI în plenul PE, în luna martie, la Strasbourg, în măsura în care se va ajunge la un acord în Consiliu privind viitorul cadru financiar.
Printre amendamente s-au regăsit și cele formulate de eurodeputatele Daciana Sârbu și Viorica Dăncilă, membre ale comisiei AGRI, vizând fondurile pentru dezvoltare rurală destinate modernizării și extinderii fermelor mici, acordarea de stimulente pentru lanțurile locale de aprovizionare cu alimente, sprijinirea tinerilor fermieri și posibilitatea accesării de fonduri în cazul pagubelor produse de secetă.
De exemplu, amendamentul privind modernizarea și restructurarea fermelor stabilește că nu numai fermele care se confruntă cu probleme structurale majore pot accesa acest tip de finanțare, așa cum propunea Comisia Europeană (CE), ci și cele care urmăresc modernizarea ori exploatațiile mici care doresc să-și extindă activitatea.
De asemenea, conform amendamentului referitor la sprijinirea tinerilor fermieri, plata suplimentară prevăzută pentru tinerii fermieri se va acorda exploatațiilor de până la 100 ha, nu doar celor de până la 25 ha, cum a propus CE. Acest ajutor suplimentar pe ha se acordă timp de 5 ani și se adaugă primei de instalare.
Important este şi amendamentul care vizează accesarea fondurilor mutuale, în caz de dezastre naturale. Acesta include posibilitatea ca banii să fie folosiți și în caz de secetă, fenomen care a afectat România în ultimii ani.
Alte reglementări
Propunerile membrilor Comisiei AGRI au mai vizat măsurile obligatorii pentru „înverzire“, care să fie cât mai flexibile şi să le asigure fermierilor instrumentele necesare pentru a face faţă mai bine provocărilor de piaţă.
De asemenea, pentru a se asigura că plăţile directe merg la fermierii activi, deputații europeni au întocmit o listă de entităţi, precum aeroporturi şi cluburi de sport, care vor fi excluse automat de la fondurile UE dacă nu pot dovedi că desfăşoară o activitate de profil agricol, care contribuie substanţial la venitul lor. Statele membre pot însă să extindă sau să adapteze această listă.
Totodată, ei au apreciat că diferenţa între statele membre în ceea ce priveşte nivelurile fondurilor de care beneficiază fermierii ar trebui redusă mai repede decât a propus CE. Astfel, fermierii din niciun stat membru nu ar trebui să primească mai puţin de 65% din media europeană, ținând cont că, la ora actuală, există diferenţe de aproximativ 300 de euro în subvenţia la hectar.
Comisia AGRI a votat şi propunerea de a plafona plăţile directe la 300.000 de euro către o singură fermă şi reducerea plăţilor către cei care primesc între 250.000 de euro şi 300.000 de euro cu 70%, în timp ce plăţile către cei care primesc între 200.000 de euro şi 250.000 de euro ar urma să se diminueze cu 40%.
Alte amendamente, precum reducerea suplimentară a plăţilor către marile ferme sau, dimpotrivă, înlăturarea completă a plafonării, nu au reuşit să obţină sprijinul majorităţii în Comisie.
De asemenea, eurodeputaţii au mai decis că, pentru a-i dota mai bine pe fermieri pentru a face faţă volatilităţii pieţei, dar şi pentru a le întări poziţia pentru negocierea preţurilor, organizaţiile de producători ar trebui să primească mai multe prerogative şi să poată utiliza noi instrumente. Acestor organizaţii ar trebui să li se permită să utilizeze instrumente de prevenire a crizei şi de management al crizei.
Reducerea birocraţiei
Comisia AGRI a adoptat mai multe măsuri menite să înlăture birocraţia pentru fermieri şi să se asigure că penalităţile sunt proporţionale cu neregulile depistate.
Nu în ultimul rând, statele membre ar putea introduce un sistem transparent de alertă, care ar trimite un avertisment iniţial unui beneficiar care a încălcat regulile pentru prima dată, informându-l că trebuie să remedieze deficienţa. Avertismentul ar trebui să fie urmat de controale care să se asigure că deficienţa a fost remediată. Dacă s-a realizat acest lucru, atunci plăţile nu ar trebui reduse, decât dacă încălcarea reprezintă un risc direct la adresa sănătăţii umane sau animale.
Măsuri flexibile de mediu
Comisia AGRI consideră că noile reguli privind protecţia mediului – care impun ca 30% din bugetele naţionale pentru plăţi directe să fie condiţionate de respectarea măsurilor obligatorii de „înverzire“ – ar trebui să fie mai flexibile. Cele trei măsuri-cheie (diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor şi a unei centuri de iarbă, precum şi crearea unor zone ecologice) vor rămâne, dar cu unele excepţii, în funcţie de mărimea exploatației. Astfel, fermele de sub 10 ha de teren arabil ar trebui scutite, iar cele de 10-30 ha ar urma să beneficieze de o relaxare a acestora.
Pe de altă parte, fermele care fac parte din programe naţionale sau regionale de protecţie a mediului vor putea să fie scutite de la măsurile de „înverzire“, cu condiţia ca tehnologiile pe care le aplică să aibă un impact măcar echivalent cu cel pe care l-ar avea acestea.
Eurodeputaţii, care au susţinut o propunere a CE, au decis ca instrumentele pentru managementul riscului să fie finanţate de la bugetul programelor de dezvoltare rurală, nu din cel al plăţilor directe, cum este în prezent. De asemenea, ei fac apel la CE să realizeze o evaluare a instrumentelor privind managementul riscului şi să înainteze o propunere legislativă în acest sens, dacă va fi necesară.
Votul confirmă principiile CE
După deciziile adoptate de eurodeputaţi, Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a afirmat că votul confirmă principiile formulate de CE privind PAC şi arată că propunerile prezentate în octombrie 2011 constituie un punct de echilibru pentru un număr mare de subiecte.
„Este pentru prima oară când procedura de codecizie este aplicată unei reforme a PAC. În acest nou context, deputaţii europeni, raportorii şi shadow-raportorii au făcut eforturi considerabile. Acestea trebuie să continue până la sfârşitul procesului, pentru a da, cât mai repede, perspective concrete agricultorilor europeni“ – a declarat Cioloș.
Comisarul european a adăugat că aşteptările exprimate de cetăţeni, în cadrul dezbaterii publice privind viitorul PAC, trebuie să se regăsească într-un set de măsuri simple, coerente, cu garanţii de eficienţă, fără dublă finanţare.
„În acest spirit, voi analiza în detaliu elementele de îmbunătăţire propuse de Comisia AGRI. Faza finală a negocierilor va putea începe după adoptarea bugetului UE, pentru perioada 2014-2020. Parlamentul European şi Consiliul vor putea adopta apoi, fiecare, mandatul de negociere, care va deschide calea negocierilor între PE, Consiliu şi CE“ – a menționat Cioloș.
Traian DOBRE