reclama youtube lumeasatuluitv

Habemus Bugetum Europaeum!

Share Button

comisia-europeanaAltfel spus, avem buget european

După peste 24 de ore de negocieri, liderii europeni au ajuns la un compromis privind adoptarea bugetului multianual al Uniunii. Ultima propunere a preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, care prevedea un angajament financiar pentru următorii şapte ani de 960 de miliarde de euro, şi un buget al plăţilor efective de 908,4 miliarde de euro, a fost adoptată pe 8 februarie. Totodată, cifrele rezultate în urma negocierilor, determină, pentru prima oară în istoria UE, o scădere a capacităţii financiare a blocului comunitar, bugetul pentru perioada 2014-2020 fiind cu 3% mai mic decât cel din prezent.

Noile tăieri nu vor afecta PAC

Pentru perioada 2014-2020 Uniunea Europeană va avea la dispoziţie un buget mai mic, în valoare de 960 de miliarde de euro, faţă de 973 de miliarde cât se stabilise la summitul din noiembrie 2012 şi substanţial redus faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene în valoare de 1.003 miliarde euro. Este, totodată, primul buget multianual în scădere din istoria UE, situaţia fiind impusă de presiunea cu care ţările din nordul continentului, în special Marea Britanie, au cerut în mod repetat corecţii bugetare. Cu toate acestea atât fondurile de coeziune, cât şi bugetul destinat politicii agricole nu au suferit modificări importante. Astfel, la capitolul coeziune, nivelul angajamentelor a cunoscut o creştere de la 320,1 miliarde de euro la 324,7 miliarde de euro, cea mai importantă sumă, în valoare de 163 miliarde de euro, fiind destinată regiunilor mai puţin dezvoltate, inclusiv cele din ţara noastră. În ceea ce priveşte PAC suma alocată ajunge la 373,4 miliarde de euro, cu aproximativ 1 miliard peste propunerea din noiembrie anul trecut. Din această sumă, 277,8 miliarde de euro sunt alocate plăţilor directe şi cheltuielilor legate de piaţă. Bugetul pentru dezvoltare rurală este de 85 miliarde de euro, fiind prevăzut şi un fond de rezervă pentru crizele din agricultură, în valoare de 2,8 miliarde de euro.

În acest context, majoritatea celorlalte componente ale politicii europene au suferit scăderi importante, infrastructura şi transportul, fondul social european, cercetarea şi educaţia, programele pentru ajutoarele umanitare, securitatea şi competitivitatea pentru creştere şi locuri de muncă fiind cele mai afectate de noua proiecţie bugetară.

România a obţinut o creştere cu 18% a fondurilor

Suma alocată ţării noastre în urma adoptării bugetului multianual al UE pentru 2014-2020 se ridică la 39,8 miliarde de euro, cu peste 6 miliarde mai mult decât cele 33,5 miliarde disponibile în actualul exerciţiu bugetar, ceea ce, raportat la situaţia generală a distribuţiei fondurilor între ţările membre, poziţionează România ca lider al creşterii procentuale a bugetului cu 18%. De asemenea, conform preşedintelui Traian Băsescu, prezent la summit, România a obţinut deductibilitatea TVA-ului din deficitul public în ceea ce priveşte fondurile de coeziune ceea ce poate aduce în bugetul de stat circa 2 milioane de euro. Acesteia, i se adaugă fixarea ratei de cofinanţare din partea UE la 85%, din care 4% înainte de începerea proiectelor. Totuşi, ţara noastră pierde la capitolul dezvoltare regională, prin alocarea a numai 7,1 miliarde euro, cu unul mai puţin decât în 2007-2013, precum şi la convergenţa plăţilor directe la hectar a cărei perioadă se prelungeşte până în 2020. În cadrul PAC, România are alocate 17,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere cu 27% faţă de actualul exerciţiu bugetar, fapt care l-a determinat pe Traian Băsescu să declarare „avem un total de 4,7 miliarde în plus pentru plăţi directe, ceea ce îi va ajuta pe fermieri să îşi plătească costurile pentru asigurarea recoltelor. Cu un buget de 39,9 miliarde şi cu o contribuţie de 8,9 miliarde, România este un beneficiar net de fonduri europene“. Cu toate acestea, premierul Victor Ponta, a considerat că în urma negocierilor ţara noastră a pierdut 9 miliarde de euro, acesta referindu-se la cele 48 de miliarde care ar fi revenit României în cazul în care ar fi fost adoptată propunerea iniţială, din 2011 a Comisiei Europene.

Daniel PLĂIAŞU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.