cemrom doloflor

Noi propuneri privind garantarea creditelor agricole

Share Button

La sfârşitul lunii ianuarie a avut loc la Bucureşti seminarul Asociaţiei Europene a Fondurilor de Garantare specializate pe agricultură, din ţările membre UE, cu tema „Bune practici în garantarea creditelor acordate fermierilor“. Organizată sub egida Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), întâlnirea, care are loc de două ori pe an, s-a dorit a fi un schimb de experienţă între membrii acestei asociaţii, reuniţi într-un grup de lucru axat pe problemele ridicate de creditarea agriculturii. Lor li s-au alăturat ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, Cornelia Mihai, director Dezvoltare Rurală în cadrul MADR, precum şi un reprezentant al Parlamentului European care a trasat orientările noii reforme PAC, prezentare ce a stârnit o serie de întrebări şi propuneri.

Scopul întâlnirii de la Bucureşti, la care au participat Germania, Portugalia, Croaţia, Ungaria, Lituania şi Italia, a fost acela de a discuta aspectele tehnice specifice a ceea ce înseamnă procedurile utilizate de fiecare ţară în garantarea creditelor puse la dispoziţia fermierilor de către bănci, ţinând cont, bineînţeles, de specificul acestei perioade, acela de a absorbi cât mai mult din fondurile europene. „Acest schimb de bune practici are loc pentru ca fiecare dintre noi, în ţara noastră – în măsura în care ne lipsesc anumite produse pe care colegii le-au implementat – să le putem pune în aplicare împreună cu băncile comerciale“, afirmă doamna Veronica Toncea, director general al FGCR.

Fiecare ţară şi-a prezentat procedura proprie de lucru în a acorda garanţii beneficiarilor din domeniul agroalimentar, FGCR-ul axându-se pe schemele de garantare finanţate prin PNDR, o experienţă unică pentru celelalte ţări participante, care nu au apelat la această măsură de inginerie financiară.

Preocupări ce vizează noua PAC

Inedită a fost prezenţa preşedintelui Asociaţiei Europene a Fondurilor de Garantare şi a Fondului Portughez de Garantare, Jose Figueiredo, un specialist de renume în acest domeniu, care afirma la începutul discuţiilor că rolul acestei organizaţii este de a face lobby în forurile reprezentative şi de a găsi instrumentele economice care să permită finanţarea mediului rural.

„El este de fapt purtătorul nostru de mesaj în Parlamentul European pentru ceea ce ne dorim noi a fi măsuri care să se poată implementa şi în perioada următoare de programare. Participarea sa este cu atât mai oportună cu cât la ora actuală, ştim cu toţii, avem de-a face cu elaborarea regulamentelor pentru perioada de programare 2014-2020 privind măsurile de inginerie financiară“, mai spune doamna Toncea făcând referire la reforma PAC despre care încă nu se ştie ce impact va avea asupra modului de creditare.

De altfel, au fost enumerate mai multe nelămuriri şi propuneri în ceea ce priveşte această perioadă. Printre acestea din urmă se numără creşterea ajutorului de minimis către IMM-uri, simplificarea procedurilor vizând acordarea scrisorilor de garantare, scutiri de la taxe pentru microîntreprinderi sau firme din domeniul energiei regenerabile şi alte măsuri de inginerie financiară al căror scop este să înlesnească accesul beneficiarilor la credite pentru agricultură.

Reprezentanţii fondurilor de garantare şi-au exprimat dorinţa de a fi parteneri la discuţiile cu privire la regulamentul de tranziţie, având în vedere că schemele de creditare nu se pot încheia odată cu PNDR-ul pentru că perioada de garantare este valabilă până când sunt plătite în totalitate împrumuturile. De altfel, aceştia îşi mai doresc şi să participe la stabilirea modului de alocare a fondurilor în viitorul program.

Valentina ŞOIMU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.