fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Model de urmat: Cooperativa și fabrica de cașcaval din Frumoasa

Share Button

fabrica+lapteScriam, în numărul precedent al revistei noastre, despre fabrica de lapte din comuna Frumoasa, judeţul Harghita, inaugurată la începutul lunii aprilie, la câteva zile după ce UE a ridicat cotele de lapte, lucru care ar putea pune în dificultate ţările din estul Europei, intrate direct în concurenţă cu statele care dispun de agricultură puternică, tehnologie performantă, resurse și management superior, tradiţie și subvenţii incomparabil mai mari, raportate la România, de exemplu.

Investiția nu este deloc una neobișnuită pentru spațiul rural. Dar devine interesantă sau chiar model de urmat pentru felul în care a fost realizată. Adică, crescătorii de animale – 74 la început, acum 107 – din satele Frumoasa, Bârzava și Nicolești (cei din Făgețel nu au un composesorat, de aceea n-au fost cuprinși în grup, dar laptele se preia inclusiv de la gospodării din această așezare) s-au reunit într-o cooperativă, adică fix forma de organizare de care fug agricultorii români, au pus mână de la mână, idee cu idee și au realizat o fabrică de procesare a laptelui, investiție care rezolvă problemele de valorificare, piață, preț, dependență de alți procesatori.

Cum a început povestea de succes de la Frumoasa

Puțini știu însă cum a început totul. Artizanul acestei povești de succes este primarul comunei Frumoasa, Tibor Ferencz, inginer agronom întâi de toate, cum îi place să spună: „Ideea mi-a încolțit cam prin 2010. Atunci, dacă vă amintiți, au apărut niște probleme legate de prețuri, subvenții, procesatori, chestiuni care i-au dezgustat sau obosit pe crescătorii de animale, încât unii dintre ei au renunțat la vaca de lapte. Apoi, dealurile cu pășune/fânețe, altădată exemplar îngrijite, începuseră să fie lăsate în paragină. M-am gândit ce trebuie să facem pentru a evita starea aceea de abandon și neglijență cu bunurile noastre și s-a ivit ideea materializată acum. Două luni complete, de câte două sau trei ori pe săptămână, am stat cu oamenii în ședințe, până i-am convins să se reunească într-o cooperativă, fiindcă doar într-o formă de organizare puteam să ne ducem proiectul la capăt.

Scepticism învins prin puterea exemplului

Cuvântul acesta, „cooperativă“, a fost hopul cel mai greu de trecut. Oamenii aveau scepticismul și îndoielile lor… După aceea am pus pe hârtie fiecare amănunt, cooperativa și-a ales conducerea și împreună ne-am ocupat, începând cu 2011, de realizarea fabricii. Lucrurile au mers destul de greu, am lucrat cu resurse financiare, umane și materiale proprii, dar totul e bine când se termină cu bine. E ideal că acum, prin efort propriu, crescătorii de animale și-au câștigat autonomia într-un sector economic vital pentru zona noastră.“

Investiția s-a ridicat la 450.000 euro. Terenul pe care s-a realizat fabrica a fost pus la dispoziție, gratuit, de Primăria Frumoasa, iar banii au fost alocați de composesoratele din trei sate, plus contribuția bisericii și a Consiliului Județean Harghita. În clipa de față există o linie de fabricație pentru cașcaval, acesta fiind singurul sortiment produs de fabrica din Frumoasa. Cooperativa va mai investi în tehnologie de aici înainte pentru a lărgi gama de brânzeturi și alte produse din lapte. Capacitatea de prelucrare este de 6.000 litri de lapte/zi, însă, deocamdată, se merge cam cu 3.000 litri zilnic. Cooperativa cumpăra laptele de la producători cu 1,2 lei/litru, față de maximum 60-80 de bani în alte zone din țară, iar la sfârșitul anului profitul va fi împărțit între membrii cooperatori.

Cooperativa Agricolă Târnava Mare, primul exemplu Harghita nu este la primul exemplu de acest fel. Politicii agresive a multinaționalelor de pe piața de lapte (și nu numai) i-au răspuns pentru prima dată 600 de agricultori din Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc. În 2011 aceștia au înființat Cooperativa Agricolă Târnava Mare, care reunește crescători de vite, asociații și com­posesorate din ambele localități. Cu fonduri provenite din cotizațiile membrilor (inclusiv composesorate), din credit bancar și cu sprijin din partea Consiliului Județean Harghita și din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Ungaria (nu al MADR din România!), cooperativa a cumpărat, cu 500.000 de euro, fabrica de unt din Cristuru Secuiesc, închisă în 2010. De fapt, ca să respectăm adevărul, falimentată și închisă! Fabrica fusese construită în 1937, a devenit extrem de puternică în regimul comunist, după 1990 a fost privatizată, producția a intrat în declin, iar la urmă a fost vândută unei multinaționale, care i-a pus lacătul pe ușă. Cu o altă jumătate de milion de euro au fost reconstruite spațiile de producție și au fost cumpărate utilaje și mijloace de transport, iar în 2013 fabrica a intrat efectiv în producție. Investiția poate asigura un trai stabil pentru membrii cooperatori, care se consideră scăpați de problemele cotidiene, specifice micilor gospodării din spațiul rural. De altfel, beneficiind de experiența colegilor de la Cristuru, primarul Tibor Ferencz ne spunea că se va ajunge până la urmă la un parteneriat între Cooperativa de prelucrare a laptelui Frumoasa și Cooperativa Agricolă Târnava Mare: „Ne va fi mai ușor dacă vom intra sub aceeași umbrelă.“ În perioada următoare, alte două fabrici de prelucrare a laptelui vor intra în producție, cea din Lunca Mare, aici fiind vorba despre fonduri europene, și din comuna Ciumani. Se pare că modelul din Frumoasa i-ar fi inspirat, în ultimul timp, și pe agricultorii din zona Gheorghienilor, care au început demersurile pentru a pune baza unor cooperative similare.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.