Merele, mândria zonei Fălticeni

Share

În judeţul Suceava, seceta a decimat o parte din recolta livezilor, așa că mulți pomicultori spun că vor aduna doar jumătate din cât au estimat la început pentru unele soiuri, iar ploile de la începutul lunii octombrie au întârziat recoltatul.

Pomicultorii fălticeneni au început recoltatul după 15 septembrie şi au terminat la începutul lunii noiembrie, toamna fiind destul de dificilă, cu perioade de 3-4 zile în care nu s-a putut intra în livadă. Pe fondul unor condiţii meteorologice specifice, în anul agricol care se încheie rezultatele obţinute în pomicultură au fost bune şi chiar foarte bune în livezile în care factorii genetic şi tehnologic au fost respectaţi, chiar dacă precipitaţiile au fost reduse cantitativ şi neuniform repartizate, cu excepţia lunii octombrie. Primăvara a pornit promiţător, cu temperaturi ridicate în lunile februarie şi martie, dar au apărut oscilaţii mari ale temperaturilor de la zi la zi şi de la noapte la zi, în aprilie şi mai, cu efecte negative asupra înfloririi şi mai apoi a creşterii şi dezvoltării fructelor.

„Până pe 20 octombrie am reușit să culegem aproximativ 40% din producție pentru că în ultimele două săptămâni nu s-a putut lucra în livadă mai mult de 2-3 zile dintr-o săptămână pentru că a plouat.

Producția este bună cantitativ, dar calitativ mai slăbuță deoarece am avut secetă prelungită din august 2019 până pe 15 mai 2020. Lipsa rezervei de apă din sol a influențat foarte mult creșterea mărului, mai ales că şi anul 2019 a fost unul secetos. Cei doi ani de secetă au creat o problemă pecare în cei 50 de ani de meserie nu am mai întâlnit-o: la anumite soiuri de măr au căzut foarte multe fructe înainte de a ajunge la mărimea corespunzătoare. Să sperăm că cei peste 100 de litri de precipitații pe metru pătrat care au căzut în prima jumătate a lunii octombrie vor reface o parte din rezerva de apă și vom porni un an mai bun pentru agricultură în 2021”, ne-a spus ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni.

Producţii bune în livezile cu sistem de irigaţii

Pomicultorii din Bazinul Rădăşeni – Fălticeni – Vultureşti au în depozite o diversitate extrem de mare de soiuri, printre care Ionathan, Idared, Golden, Delicios, Generos, Florina, Wagner, Ionagold, Rădăşeni şi Fălticeni. Preţurile sunt apropiate de cele practicate în anii trecuţi şi variază în funcţie de soi şi calitate, de la 1,5 lei la 3,5 lei kilogramul, cele mai cumpărate fiind merele Ionathan, Golden şi Golden delicios al căror preţ a fost cuprins între 2 şi 2,5 lei, dar pentru cantităţi mari preţurile sunt negociabile.

Producţia este cuprinsă între 20 şi 30 de tone la hectar, în funcţie de soi, iar pomicultorii care au avut sisteme de irigaţie au o producţie mult mai bună. Din cele câteva sute de hectare pe care le deţin membrii asociaţiei, mai există încă livezi înfiinţate înainte de 1989 şi în momentul de faţă trebuie înlocuite cu soiurile noi pentru a avea o producţie bună. Pomicultorii care au făcut investiţii în modernizarea fermelor, inclusiv înfiinţarea sau reconversia plantaţiilor pomicole, majoritatea cu material săditor adus din Olanda, în special soiurile Golden Riders, Idared Est, Gala, au producţii foarte bune, cuprinse între 40 şi 60 de tone/ ha.

Lipsa forței de muncă din agricultură, o problemă tot mai acută

Primele mere din acest an au fost vândute după 20 septembrie, când a început recoltarea. Culesul durează de la patru săptămâni, într-un an cu puține mere, la șase – opt săptămâni, într-un an bun. Forţa de muncă este o problemă acută în sectorul agricol, de la an la fermierii găsesc tot mai puţini oameni cu care să le lucreze terenurile şi în cele mai multe cazuri aceştia nu sunt pregătiţi pentru munca în livadă. În ferme sunt în general oameni trecuţi de 60 de ani şi din păcate liceele şi şcolile profesionale pregătesc tineri în numeroase meserii, dar nu agricultori, iar baza materială unde aceştia să facă orele de practică este aproape inexistentă.

Dacă în alţi ani muncitorii sezonieri din Republica Moldova erau o soluţie salvatoare pentru fermierii suceveni, iar cei din Ucraina pentru localităţile din zona de graniţă, anul acesta, condițiile restrictive impuse de pandemie nu au mai făcut posibilă prezența acestora.

Inginerul Mircea Costişevschi, om cu o pregătire profesională impresionantă, spune că nu este suficient să ne lamentăm, trebuie schimbat ceva până nu este prea târziu, trebuie atraşi tinerii în ferme şi formaţi alături de oameni cu experienţă.

„Şi în pomicultură, legumicultură și în celelalte sectoare din agricultură este tot mai greu să găsești forță de muncă. În această toamnă am avut 13-15 culegători zilnic. Sunt oameni din comunele limitrofe  Fălticeniului. Cu ei am lucrat și în timpul anului la fermă și am continuat colaborarea şi în toamnă să pot încheia recoltatul merelor. Cu aceşti oameni, cu familiile lor lucrez de foarte mulţi ani.


Nu mai sunt mulți oameni care să muncească în agricultură, sunt cei bătrâni, care au lucrat o viață în agricultură, dar vârsta nu le mai permite, iar  tinerii sunt plecați în străinătate. Lucrăm cu persoane trecute de 40-50 de ani în general, dar îmbucurător este că anul acesta  avem și patru tineri până în 20 de ani, pe care sper să îi fixez la fermă, pentru că văd că îşi dau interesul. Ziua de muncă începe la 7,30 și se termină la 17,00-18,00 şi depinde de vreme. Dacă ne deranjează ploaia, trebuie să ne oprim din cules și continuăm la sortare“, spune Mircea Costişevschi.


Merele din bazinul Fălticeni au pătruns în supermarketuri

Dacă până în urmă cu doi-trei ani supermarketurile şi hipermarketurile sucevene comercializau în mare parte mere aduse din Polonia, Italia şi Olanda, în pieţe erau intermediarii, iar proprietarii de livezi din judeţ stăteau cu merele în depozite sau le vindeau la marginea drumului, acum situaţia s-a schimbat. Frumos aranjate în cutii de carton cu o greutate standard de 13 kg/cutie, unele chiar ambalate în pungi, merele din Bazinul pomicol Rădăşeni – Fălticeni pot fi cumpărate şi din marile magazine. Pentru a pătrunde pe această piaţă, fructele trebuie să fie perfecte, foarte atent sortate, fără nicio pată, iar din motive ce ţin de siguranţa consumatorului, conținutul de pesticide trebuie să fie 0, motiv pentru care şi costurile pentru astfel de mere sunt mai mari. Merele românești sunt mai gustoase decât merele cultivate în alte țări pentru că ele continuă procesul de coacere și în depozit, în timp ce pomicultorii din străinătate, în momentul recoltării, le aplică o soluție de ceruire și, chiar dacă mărul nu este matur, rezistă mai mult.

„Cu desfacerea a fost o problemă în fiecare an, chiar dacă avem depozite cu sisteme de climatizare, aveam mere de calitate, care, păstrate la o temperatură de câteva grade, rezistă până la șase luni chiar. Anul acesta sper fie mai bună comercializarea, pentru că și în țară producția este mică, cerințele sunt deja mai mari și din câte am aflat polonezii nu ne vor mai face concurență neloială întrucât au găsit piață de desfacere în țările arabe la un preț mult mai bun față de cel pe care îl puteau obține în România. Polonezii sunt cei mai mari producători de mere din Europa, au subvenţii mari și vin cu prețuri mult mai mici, pe care noi nu ne permitem să le practicăm pentru că nu acoperă costurile de producție.

Până la 1 noiembrie se va termina culesul și, dacă vor rămâne fructe pe câmp, vor fi merele industriale, pentru care nu este o problemă dacă le prinde o mică brumă pentru că merg la fabricile de suc“, susţine Mircea Costişevschi.

De la 0,3 lei la 1 leu/kg de mere pentru industrie

Producerea de sucuri din merele rezultate în urma sortării sau a celor care au căzut din copac înainte de recoltare sau în timpul acesteia reprezintă o soluţie pentru suplimentarea finanţări: activităţii din pomicultură, în condiţiile unei valorificări la preţuri destul de mici a acestei categorii de fructe către terţi.

Dacă un mare procesator din judeţul Vaslui achiziţionează măr pentru industrializare cu 0,3 lei, o parte din pomicultorii din zona Fălticeni închid anul 2020 cu un profit bun, chiar dacă productivitate a fost mai scăzută. Ei au decis ca merele culese de pe jos, cele de dimensiuni mici la sortare, să nu mai meargă cu 0,3 lei/kg la intermediari, ci să fie valorificate în fabricile de suc, în condițiile în care din 2-2,5 kg de mere se obţine un litru de suc, iar cu un preţ de vânzare de 10 lei/punga de 3 litri cu suc sau cu cei 15 lei/punga de 5 litri se acoperă cheltuiala de producţie, ambalare, transport și iese chiar un mic profit.


„Practic, preţul mărului de industrie s-a triplat, ajungând de la 0,25 sau 0,30 lei, cât a fost în 2015 şi 2016, la 1 leu/kilogram. Până la urmă, orice pomicultor care are un câştig mai mare nu îşi bate joc de bani, îi investeşte în plantaţii tinere, depozite climatizate, în utilaje performante“, spune Pavel Onea, administratorul firmei Mărul Auriu SRL Fălticeni.


Pavel, Petru şi Ciprian Onea, cei trei frați care sunt asociați la Mărul Auriu SRL, au fost primii pomicultori din zona Fălticeni care au văzut potențialul sucurilor din mere, au achiziţionat în anul 2012 o instalație modernă din Germania şi au început să producă sucul SAFT. Astăzi, sucul produs de fabrica fraţilor Onea, singura din nordul Moldovei certificată IFS (International Food Standard), poate fi achiziționat din mai multe lanțuri de supermarketuri şi magazine cu acoperire naţională, dar şi din magazine de peste hotare.

Silviu BUCULEI