cemrom doloflor

Materialul seminal, este sau nu input?

Share Button

vitei-rasa-de-carne

Domnul Mircea Bara, directorul tehnic al „Semtest“ Craiova, consideră că monta naturală la vaci este un procedeu anacronic: „Recomand crescătorilor să folosească produsele noastre, și nu monta naturală. Materialul seminal produs de unitatea noastră are un preț de cost foarte scăzut. Încercăm să oferim crescătorilor materialul seminal la un preț cât mai accesibil. Ceea ce noi vindem  cu 2,5 euro, până la maximum 3 euro, poate să coste, la aceeași valoare genetică, 15-16 euro, chiar până la 20 de euro, la alți producători. Deci recomand crescătorilor să aibă încredere în materialul genetic produs în România și să meargă în continuare cu însămânțarea artificială.“

„Materialul seminal, taxat ca lopețile, nu ca o sămânță!“

mircea-baraPe de altă parte, după cum ne-a mărturisit, colectivul de la Craiova se simte neglijat de către conducerea MADR: „Avem și o durere în suflet, pentru că acest material genetic nu a fost suficient de bine apreciat de Ministerul Agriculturii. El nu a fost considerat sămânță, la fel ca și sămânța de cereale sau de alte produse agricole. Ca urmare, materialul seminal are și acum TVA 24%. Noi am făcut demersuri când am văzut că materialul seminal a fost, pur și simplu, neglijat, dar nu am primit niciun răspuns. Nu unitatea noastră este cea care suferă în primul rând, ci crescătorii care cumpără material seminal. Trebuie să se înțeleagă că, de fapt, și acesta este o sămânță din care iese un produs alimentar. Nu este normal ca sămânța de taur sau de vier, căci situația este aceeași, să fie taxată cu același TVA precum materialul de la lopeți sau de la furci!

Am dori să fim mai mult băgați în seamă, ținând cont că producem o valoare genetică, care să îmbunătățească populația de vaci din România.“

„Este păcat ca fermierii să folosească tauri cu valoare genetică slabă“

Revenind la însămânțarea vacilor cu material seminal provenit din surse autorizate, domnia sa a mai subliniat: „La nivel național, însămânțarea artificială este undeva în jur de 45%, poate tinde spre 50%. Există încă mult loc de lucrat în acest domeniu. Împreună cu asociațiile crescătorilor de taurine sperăm să împingem acest procent spre 60-70%. Am dori ca monta naturală să fie exclusă. Noi facem eforturi pentru a aduce genetică valoroasă. În aceste condiții este păcat ca fermierii să continue să folosească monta naturală și cu tauri neautorizați, de valoare genetică slabă și poate suferind de anumite boli transmisibile genetic.“

La producătorul oltean, fermierii pot găsi tot ceea ce caută, susține dl Bara: „Nu vreau să ne lăudăm, dar la «Semtest» Craiova avem cea mai completă ofertă de material seminal în ceea ce privește varietatea de rase. Avem material seminal de Holstein, obținut de la tauri cu o valoare de ame­liorare de 140%. De asemenea, avem tauri de rasă Bălțată, de tip Fleckvieh. Deși i se spune Bălțată Românească, genetica este din Italia, Germania și Austria. Nu ne lipsesc nici rasele pentru producția de carne, respectiv Charolais, Aberdeen-Angus, Limousin, Piemontese. Ca noutate, de curând am adus și un Aberdeen-Angus Roșu, care este foarte căutat în Ardeal, mai ales că se încrucișează foarte bine cu Bălțata Românească.“

„S-ar putea ca vițeii să fie crescuți aici“

viteiVorbind despre avantajele raselor de carne pentru fermierii mici, directorul tehnic al „Semtest“ Craiova, a subliniat și opinia sa referitoare la insuficienta implicare a MADR în problemele zootehniei: „Recomandăm rasele de carne mai ales pentru gospodăriile mici, unde, de multe ori, crescătorul nu are ce face cu laptele. În schimb, un produs din rasa Albastru Belgian, de exemplu, se comercializează foarte bine. Îmi pare rău că, din păcate, acești produși nu se cresc până la 600 kg în România, ci se exportă în Occident la 100-150 kg, iar de sporul de creștere beneficiază cei de acolo. S-ar putea ca vițeii să fie crescuți aici, cu furaje preparate din cereale românești, folosind forța de muncă autohtonă și să fie exportați când ajung la 500-600 kg. Aceasta este o problemă în care, cred eu, Ministerul Agriculturii, împreună cu factorii de decizie, ar trebui să se implice mai mult.“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Agrobusiness nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 14-15

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *