La Balta Doamnei se obţine mraniţă din resturile vegetale

La Balta Doamnei, important bazin legumicol din judeţul Prahova, a fost construită o staţie de compost, unica de acest fel din zonă. Investiţia, realizată cu câţiva ani în urmă, a costat 1.440.000 de euro, banii provenind din fonduri Phare (1 milion de euro), din bugetul Consiliului Judeţean Prahova (435.000 de euro) şi Primăria Balta Doamnei (5.000 de euro). Staţia este în inventarul primăriei, dar a fost concesionată, pentru a intra în probe şi apoi în producţie, către SC Termoelectrica SA, societate cu acţionariat unic al Consiliului Judeţean Prahova, care este în acelaşi timp şi operator de salubritate.

Mraniţă obţinută din vreji de legume

Ca materie primă, staţia de compost foloseşte resturile vegetale din solariile de legume, pe care până acum producătorii le depozitau la rampa de gunoi sau le aruncau în locuri nepotrivite ori le distrugeau în propria gospodărie, prin ardere. Primarul Vasile Dascălu (are o vechime în această funcţie de 25 de ani şi a câştigat un nou mandat) ne-a spus că, din acest an, fabrica va folosi şi resturile rezultate din grădinile sau solariile legumicultorilor din comunele limitrofe – Gherghiţa, Olari, Gorgota şi Puchenii Mari. Pentru un produs final cu mai mult aport de materie organică, unitatea cumpără, la preţuri simbolice, substratul vegetal de la o ciupercărie şi gunoi de grajd, ultimul ajutând şi la fermentarea amestecului.

Ca proces tehnologic, vrejii aduşi în mod voluntar sunt tocaţi mecanic de un utilaj, se amestecă produsul rezultat cu compoziţia din ciupercărie şi gunoiul de grajd, se aerează puternic, tot cu ajutorul unei maşini, prin treceri repetate, se udă constant, după care amestecul intră în fermentare, la temperatura de peste 70°C, prilej cu care au loc sterilizarea şi pasteurizarea. Ultimele procese asigură distrugerea seminţelor de buruieni, a agenţilor patogeni prezenţi în resturile de vreji, dar şi a eventualelor reziduuri chimice rămase de la îngrăşămintele şi pesticidele utilizate în solarii. După ce se încheie fermentarea, amestecul este rafinat.

Randament

Produsul final, mraniţa sau compostul, este analizat chimic de un laborator de la Institutul de Petrol şi Gaze Ploieşti. Ing. Marian Constandache, şeful staţiei, a precizat că analizele au consemnat un procent foarte mic de metale grele, cu mult sub limitele admise de normativele în domeniu. Unitatea, care a solicitat, se înţelege, şi avize de la instituţiile statului, are o capacitate de producţie de 3.000 tone/an. Deocamdată se face pionierat, se caută pieţe de desfacere şi se încearcă impunerea produsului, unul sută la sută natural. O serie, considerată de la data realizării amestecului primar din platformă şi până când se obţine mraniţa, durează 10-12 săptămâni. „Este ca procesul natural de fermentare, doar că noi îl grăbim cu aerarea“, a precizat Marian Constandache. O tonă de compost costă 195 lei, fără TVA.

Maria BOGDAN