fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

La 31 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, România, înconjurată de centrale nucleare „expirate“

Share Button

Accidentele de la Cernobîl și Fukushima au arătat că atât erori umane, cât și de proiectare sunt posibile oricând şi, mai nou, atacurile teroriste amenință și centralele nucleare. Până acum, de departe, accidentul nuclear care a provocat cele mai multe victime a fost cel produs în 1986 la Cernobîl. Potrivit unui studiu publicat de un ONG din SUA, aproape un milion de oameni din mai multe părți ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986. Numai că problemele nu se opresc aici…

Reactoare îmbătrânite

După tragedia de la Cernobîl, țări precum Germania și Austria au adoptat poziții ferme împotriva energiei nucleare, în timp ce alte state europene au abandonat planurile de construire a noi centrale nucleare. Cu toate acestea, în Europa Centrală și de Est există planuri de prelungire a duratei de viață a reactoarelor și de construire a unor reactoare noi. În acest moment, în Europa sunt 128 de centrale nucleare, iar media lor de vârstă este de 30,6 ani. Perioada îndelungată de funcţionare este cel mai mare risc, potrivit experților. Tocmai de aceea organizațiile de protecția mediului atrag atenția asupra pericolului nuclear care pândește România din toate direcțiile, dar și din interior. În prezent există peste 20 de reactoare nucleare în operare în țările vecine, dintre care 11 și-au depășit durata de viață. Reactoare nucleare pot fi găsite în Ucraina, Bulgaria, Ungaria și în România, se arată într-un studiu al Fundației TERRA Mileniul III și Bank Watch România. Un pericol deosebit pentru regiune sunt reactoarele îmbătrânite care operează peste durata lor de viață proiectată inițial. Situația actuală în Europa de Est este rezultatul unor procese decizionale deficitare în care autoritățile din România s-au implicat superficial.

Kozlodui, eterna problemă…

Acesta este cazul noilor obiective nucleare de la CNE Kozlodui, Bulgaria, și anume construirea unui nou reactor 1200 MW și a unui depozit de deșeuri radioactive de circa 350.000 de tone la numai 4 km de Dunăre. De asemenea, pe același amplasament se intenționează prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6, care în 2017 respectiv 2019 își încheie perioada de viață conform datelor de proiect. Aceste obiective sunt contestate inclusiv în Bulgaria de către societatea civilă, cu câștig de cauză în instanță, motiv pentru care autoritățile din Bulgaria și România au fost obligate să reia dezbaterile în context transfrontalier, ca de exemplu în cazul depozitului de deșeuri radioactive. Organizațiile pentru protecția mediului și societatea civilă din zonele afectate și-au arătat de multe ori nemulțumirea față de modul în care autoritățile centrale și locale din România, precum și reprezentanți ai administrației locale au reprezentat interesele cetățenilor în problema acestor proiecte nucleare. Sunt multe voci care au afirmat că modul în care autoritățile române de mediu au gestionat aceste dezbateri a fost doar unul formal, doar pentru bifarea unor etape cerute de unele convenții în vigoare.

Autoritățile nu sunt pregătite

Craiova se află la doar 70 de kilometri de centrala de la Kozlodui, care funcţionează în prezent cu două din cele şase reactoare, construite în perioada 1970-1991. Reactoarele şi viitorul depozit de deşeuri radioactive sunt factori de risc pentru mediu şi oameni. „Autorități medicale din zonele afectate de proiectele nucleare ale Bulgariei au emis informări că mai multe localități aflate în zona de risc nuclear major din România – 23 de localități dunărene și orașul Craiova – nu sunt pregătite pentru a face față unui accident nuclear. ISU Dolj a informat reprezentanții organizațiilor de mediu că deține spații de adăpostire antinucleară în Craiova și la nivelului județului Dolj doar pentru cca 33% din populație, iar pastilele necesare pentru cazul unui accident nuclear sunt inexistente sau expirate! În plus, ISU Dolj a atras atenția că, deși a solicitat în repetate rânduri, nu i-au fost furnizate, de către partea bulgară, datele necesare pentru implementarea unui plan de salvare sau reducere a numărului de victime în cazul unui accident nuclear la Kozlodui, bazat pe scenariul cel mai pesimist“, arată Luminița Simoiu, expert în chimie al Națiunilor Unite și liderul Asociației Civice pentru Viață din Craiova. În ceea ce privește Ucraina, din cele 15 reactoare nucleare în operare, 6 au avut licențele de operare extinse de către autoritățile ucrainene, fără implicarea statelor vecine, inclusiv România, iar un al 7-lea reactor urmează să fie închis (dacă nu va fi „prelungit“) până la finalul anului. „Guvernul român are oportunitatea și obligația de se exprima cu privire la programul nuclear ucrainean și de a implica publicul român la consultări prin intermediul unui proces transfrontalier de consultări inițiat de Ucraina la presiunea societății civile și a comunității internaționale“, consideră Ana-Maria Seman de la Bank Watch România.

La noi, consultare populară

În prezent, la centrala atomică de la Cernavodă funcționează reactoarele 1 și 2, alte două reactoare – 3 și 4 –, fiind în plin proces de construcție. Experți în domeniu trag un semnal de alarmă, în sensul că autoritățile din România trebuie să se asigure că în procesul de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă sunt respectați toți pașii ceruți de legislație europeană. În plus, acestea trebuie să se asigure că în negocierile în curs cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation nu se strecoară mecanisme de ajutor de stat dezavantajoase pentru consumatorul român. „Un mecanism prin care statul asigură un preț de vânzare fix, indiferent de prețul pieței, este în dezacord cu o piața concurențială și va obliga cetățeanul român să asigure din buzunarul propriu profitul unei industrii privilegiate. Ne exprimăm dezacordul față de recenta decizie a Comisiei Europene de a considera legal ajutorul de stat pe care statul ungar dorește sa-l ofere pentru reactorul PAKS II și credem că statul roman nu trebuie să urmeze acest exemplu în cazul Cernavodă 3 și 4“, este de părere Lavinia Andrei, președintele Fundației TERRA Mileniul III. Organizațiile civile consideră că deciziile referitoare la dezvoltarea unor noi proiecte nucleare în România trebuie să fie luate de autorități numai după consultarea cetățenilor și cu participarea acestora în actul decizional, în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale. Organizațiile de mediu și civice din România consideră ca astfel de decizii atât în România cât și în celelalte țări europene trebuie să fie însoțite de oferirea de garanții nelimitate pentru cazul unui accident sau incident nuclear major și de realizarea în prealabil a infrastructurii medicale și celei specifice pentru situații de urgență de această natură.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 14-15

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.