Insula Mare a Brăilei, adevărată şcoală superioară de agricultură

Din Insula Mare a Brăilei, veritabilă „aula magna“ a agriculturii româneşti, corifeii Holdingului TCE Trei Brazi au împărtăşit cu prilejul Zilei Câmpului 2010, desfăşurată pe 2 iunie, experienţele activităţii derulate în cadrul celei mai mari exploataţii agricole din Uniunea Europeană şi au relevat cu acelaşi prilej legătura indisolubilă între cercetare şi performanţă şi, nu în ultimul rând, au dezvăluit câteva dintre proiectele imediate.

Manifestare consacrată în peisajul agricol românesc, „Ziua Câmpului 2010“ a reunit în paradisul dintre ape mii de participanţi, în pofida vremii capricioase. Printre cei care au dat curs invitaţiei lansate de organizatori, Holdingul TCE Trei Brazi şi compania DuPont, s-au aflat ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, Rik Miller, director DuPont Protecţia Plantelor Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, Excelenţa Sa, Ajing Adiang Marik, ambasadorul agreat al Republicii Sudan în România, Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, academicianul Cristian Hera, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române şi preşedinte de onoare al ASAS, Alexandru T. Bogdan, membru al ASAS, precum şi fermieri, reprezentanţi naţionali şi internaţionali ai companiilor din domeniul protecţiei plantelor şi ai distribuitorilor de inputuri pentru agricultură.

Evenimentul a debutat cu intervenţia deputatului Culiţă Tărâţă, prilej cu care fondatorul Holdingului TCE Trei Brazi a invocat necesitatea continuării acordării subvenţiilor pentru agricultură. „Sunt încredinţat că-i vom putea convinge pe cei care diriguiesc Ministerul de Finanţe şi Guvernul în general că subvenţia nu este o pomană, ci o investiţie care se întoarce cu vârf şi îndesat în bugetul ţării. Ne doare faptul că nu suntem apreciaţi la justa noastră valoare pentru contribuţia pe care o avem la bugetul ţării. A venit timpul să ne unim şi să nu ne fie indiferent când

Culiţă Tărâţă

• „Legătura dintre Dumnezeu şi pământ o fac agricultorii“
• „Sunt unii dintre miniştri care, dacă ar fi după capul lor, ar aprecia agricultura doar dacă ar trebui să se pună borduri şi la tartalele de porumb şi grâu.“

Un fermier mare sau unul mic vinde cu mult sub preţul pieţei.“

Cercetare – Tehnologie – Performanţă

Cu un interes similar au fost primite şi discursurile a doi reputaţi specialişti: Vasile Iosif, director general DuPont Protecţia Plantelor România şi Bulgaria, şi Lucian Buzdugan, director general TCE Trei Brazi. „Pe baza inovaţiei, a cercetării, să fim performanţi astfel încât să maximizăm randamentele la hectar, să reducem costurile şi să realizăm producţii de calitate“, a spus „patriarhul“ Insulei, care, vorbind cu fervoare, a dezvăluit numeroasei asistenţe câteva dintre secretele reuşitei. „Folosim genetica. Aţi văzut în câmp, testăm 530 de soiuri şi hibrizi. De asemenea, testăm pesticide şi alte produse şi tehnologii.

În egală măsură, competiţia înseamnă să ai utilaje performante. Insist pe această idee pentru că viitorul este al lăţimilor mari de lucru care ne ajută să economisim bani, în sensul că, dublând de exemplu lăţimea de lucru la o semănătoare, deja trebuie să cumpărăm o singură semănătoare şi nu două. Mărind viteza de deplasare de la 7 km/h la 14-15 pe oră mai reducem necesarul de semănători încă o dată. Şi dacă vom lucra şi noaptea, reducem iarăşi necesarul de utilaje. Astfel, pe un calcul simplu, o semănătoare cu 6 m, cu 7 km/h şi 8 ore lucrate face 33 ha pe zi. Dacă dublăm lăţimea la 12 m, mergem cu 14 km/h şi lucrăm şi în schimbul 2 încă 8 ore, viteza de lucru ajungând la 250 ha pe zi. Faţă de 33 ha, înseamnă ceva şi, pe deasupra, reducem şi investiţiile aferente a 8 semănători.“

Sistemul cu pivoţi, „raiul pe pământ“

Factor important de producţie de bază pentru zona Insulei, irigarea culturilor n-a fost ocolită de directorul general al TCE Trei Brazi în discursul său. Consacratul specialist a explicat raţiunea trecerii de la echipamentele de irigat autodeplasabile achiziţionate iniţial la sistemul cu pivoţi, relevând totodată efectele benefice ale acestei schimbări. „În ultimii doi ani seceta a fost atât de puternică încât acele echipamente n-au făcut pur şi simplu faţă şi atunci am trecut la sistemul cu pivoţi. Anul trecut v-am spus că aveam 12 pivoţi în testare. Astăzi avem montaţi 125 de pivoţi şi aş spune că este raiul pe pământ. Nimic nu mă satisface mai mult decât sistemul acesta pe pivoţi, în care udă practic între 30 şi 80 ha fără ca omul să intervină. Totul este modernizat, automatizat şi monitorizat.“

Miza pe investiţii

Potrivit strategiei de dezvoltare preconizate pentru perioada imediat următoare, la TCE Trei Brazi, Punct de Lucru Brăila, se vizează: „împădurirea unor zone care nu se pretează pentru agricultură; amenajarea primelor perdele de protecţie; achiziţionarea a încă 125 de pivoţi; transformarea biomasei în energie electrică şi utilarea acesteia în sistemele de irigat; valorificarea căldurii reziduale odată cu introducerea în cultură a unei alte leguminoase – lucerna; construirea unui siloz de 80.000 de tone lângă Dunăre“ – sunt alte investiţii pe care le avem în vedere. Mizăm pe acest lucru pentru că doar aşa ne vom asigura o activitate care să ofere siguranţă şi eficienţă în agricultură“ – a mai spus Buzdugan.

Buruieni în ţara buruienilor

„Testăm pentru prima dată în IMB, pe o suprafaţă mică desigur, hibrizi de porumb rezistenţi la Glifosat. Ce frumoasă ar deveni România dacă, cu un singur erbicid, am putea controla buruienile în ţara buruienilor! Nicio ţară din Uniunea Europeană nu are atâtea buruieni cât are România.“

Ing. Lucian Buzdugan
Ion BANU, Camelia MOISE