Inflația și utilajele agricole

Tema inflației prețurilor la alimente are ecou în mass-media în anul 2024. Principalii jucători din comerțul cu amănuntul atribuie escaladarea prețurilor creșterii costurilor de producție pentru alimente, situație care subminează activitățile fermierilor, care se străduiesc să mențină prețuri competitive, generând în același timp marje suficiente pentru marele retail. Prin urmare, această dinamică exercită o presiune considerabilă asupra industriei de utilaje agricole, nevoită să inoveze prin dezvoltarea unor instrumente mai eficiente și mai economice, esențiale pentru modernizarea agriculturii.

Cred că este important să aruncăm o scurtă privire de ansamblu asupra pieței, pentru a contura provocările care trebuie depășite până la sfârșitul deceniului.

Sectorul agricol global, în schimbare rapidă în fața unor provocări fără precedent, se află în centrul unei transformări majore. Criza provocată de COVID-19 și războiul din Ucraina au perturbat această zonă, impactând lanțurile de aprovizionare, modificând cererea pentru anumite produse, ducând la variații de preț și o încetinire a comerțului. Această situație a evidențiat vulnerabilitatea sistemelor alimentare și importanța rezistenței acestora.

Confruntată cu cererea în creștere, ca urmare a creșterii populației, a schimbărilor în obiceiurile alimentare și a urbanizării, industria agricolă, inclusiv producția de utilaje, culturile vegetale și creșterea animalelor, trebuie să se „adapteze“ la noile cerințe. Drept urmare, sectorul producției de echipamente agricole este nevoit să evolueze pentru a satisface aceste nevoi noi.

Sectorul se confruntă cu mai multe provocări, pe lângă creșterea cererii, avem în vedere și impactul schimbărilor climatice asupra randamentelor, disponibilitatea apei, degradarea solului și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. În ciuda avantajelor tehnologiilor avansate, precum agricultura de precizie și utilizarea dronelor, adoptarea lor rămâne limitată, în special în țările în curs de dezvoltare. În plus, restricțiile comerciale și concurența din partea importurilor cu costuri reduse amenință sustenabilitatea agriculturii locale și securitatea alimentară. Consecințele conflictului din Ucraina, un mare producător de materii prime agricole, exacerbează aceste provocări, influențând producția globală, comerțul și prețurile produselor alimentare.

În ciuda acestor dificultăți, perspectivele pentru sectorul agricol sunt în general pozitive. Cererea în creștere pentru produsele alimentare și progresele tehnologice oferă oportunități de îmbunătățire a eficienței sectorului. Aceste evoluții sunt esențiale pentru modul în care agricultura va aborda provocările actuale și se va pregăti pentru viitor, asigurând o producție durabilă și satisfăcând nevoile alimentare în creștere. Asia va continua să concentreze majoritatea producției agricole globale, în timp ce Statele Unite și Europa vor urma același traseu.

Piața producției de utilaje agricole implică o multitudine de părți interesate. Acestea se află în centrul unui lanț logistic dinamic, inițiat odată cu achiziția de componente esențiale, înainte ca echipamentele să fie asamblate și distribuite la nivel internațional prin importatori și filialele de vânzări ale producătorilor. Distribuția este apoi implementată printr-o rețea de dealeri sau distribuitori independenți, garantând accesul la tehnologiile necesare fermelor.

Achiziționarea de tractoare, fie noi sau folosite, este deosebit de dinamică în UE.

Prezența notabilă a fermelor și calificarea forței de muncă demonstrează o cerere susținută de echipamente agricole de ultimă generație. Țările membre UE, bogate în activități agricole diversificate, necesită o gamă largă de utilaje, stimulând astfel piața tractoarelor, combinelor sau echipamentelor agricole.

Analiza cotelor de piață din sectorul echipamentelor agricole din Elveția, Germania, Italia, Franța și Japonia evidențiază un peisaj competitiv condus de câțiva jucători majori. Această analiză se concentrează pe veniturile consolidate ale acestor companii, oferind o perspectivă asupra poziționării și influenței lor pe piață.

Companii precum Deere & Company și CNH Industrial domină piața, dar altele, precum CLAAS și KUBOTA, mențin poziții semnificative.

Succesul afacerilor se bazează pe o combinație de inovare a produselor, puterea mărcii și strategiile de afaceri.

Adepți precum Exel Industries și Pellenc joacă un rol crucial în satisfacerea nevoilor specifice ale pieței. Această analiză evidențiază natura dinamică a sectorului echipamentelor agricole, modelată de strategiile variate și punctele forte ale părților interesate cheie.

Prima provocare: inflația

Prețurile de producție pentru utilajele agricole și forestiere au cunoscut fluctuații notabile de-a lungul anilor. Conform indicilor de preț bazați pe o valoare de referință de 100 în 2015, piața globală a cunoscut prețurile crescând treptat din 2017 până în 2022. Indicele a crescut de la 100,6 în 2017 la 126,1 în 2022, cu o creștere anuală notabilă de 12,0% în 2022. La fel, prețurile de import au fluctuat, începând de la 102,7 în 2017 și ajungând la 109,2 în 2022, cu o creștere semnificativă de 5,1% în 2022 după o perioadă de declin și stabilizare între 2019 și 2020.

A doua provocare: robotica

Creșterea roboticii în sectorul agricol constituie o adevărată revoluție, mai ales începând cu anul 2022, când adoptarea comercială a roboților ca echipamente agricole a crescut considerabil.

La nivel global, vânzările anuale de roboți agricoli s-au dublat, demonstrând o piață internațională dinamică pentru producătorii de robotică. De această creștere beneficiazã în special startup-uri precum Naïo Technologies, Sabi Agri, ManuRob și Agreenculture, care se concentrează pe exportul soluțiilor lor inovatoare.

A treia provocare: inteligența artificială

Integrarea inteligenței artificiale (IA) în agricultură promite să revoluționeze sectorul prin reducerea costurilor operaționale anuale globale cu peste 22%, potrivit cercetării ARK Investment Management. Cu companii precum John Deere și CNH Industrial (cea din urmă cunoscută pentru mărcile Case și New Holland), adoptarea IA și a agriculturii de precizie ar putea reduce costurile totale cu achiziția de tractoare și echipamente de la 311 miliarde de dolari la 244 de miliarde de euro. Acest progres sugerează o îmbunătățire semnificativă a eficienței și indică un viitor agricol transformat de tehnologia nouă care evidențiază potențialul considerabil al inteligenței artificiale de a optimiza practicile agricole.

A patra provocare: decarbonizarea industriei

Tranziția producătorilor agricoli la practici durabile este plină de obstacole interne și externe. Constrângerile financiare, barierele de competențe și o mentalitate rezistentă la schimbare constituie principalele obstacole interne. Pe plan extern, provocările includ dinamica competitivă, preferințele consumatorilor, relațiile cu partenerii și reglementarea. Producătorii agricoli trebuie să adopte o strategie cuprinzătoare, care să includă investiții în cercetare și dezvoltare de tehnologii verzi, formarea continuă a personalului lor și încurajarea unei culturi a inovației. Pe plan extern, ei trebuie să influențeze și să se adapteze la cerințele pieței și la presiunile de reglementare și concurență, lucrând în același timp cu guvernele și instituțiile de învățământ pentru a încuraja schimbări mai ample în sector.

Confruntați cu inflația prețurilor la alimente omniprezentă în știri, distribuitorii arată cu degetul la creșterea costurilor de producție, punând fermierii într-o poziție delicată pentru a menține prețuri atractive și marje viabile. Această realitate economică crește presiunea asupra industriei de utilaje agricole, încurajată să inoveze cu echipamente mai eficiente și mai economice pentru a sprijini modernizarea agriculturii. Criza de sănătate și conflictele geopolitice au scos la iveală fragilitatea sistemelor alimentare, evidențiind nevoia presantă de reziliență. Ca răspuns la creșterea cererii globale, industria agricolă trebuie să se adapteze și să crească investițiile în echipamente agricole. Căutarea eficienței în timp și a ușurinței în operare, mașinile autonome asistate de robotică au condus la extinderea susținută a sectorului.

Trecerea către robotica agricolă și integrarea inteligenței artificiale promit să transforme agricultura, cu perspective de reduceri semnificative ale costurilor și de îmbunătățire a productivității. Aceste tehnologii avansate, deși adoptarea lor rămâne neuniformă în întreaga lume, oferă un potențial considerabil de creștere a randamentelor, așa cum este ilustrat de contrastul dintre producțiile actuale de porumb din Statele Unite și rezultatele excepționale obținute în condiții optime.

În ciuda provocărilor, agricultura se îndreaptă către un viitor mai eficient, durabil și productiv, susținut de inovarea tehnologică și colaborarea între diferiții actori din sector. Aceste evoluții constituie piatra de temelie a strategiei generale necesare pentru a depăși obstacolele interne și externe, de la constrângeri financiare până la reglementări guvernamentale și pentru a se alinia la provocările actuale de mediu, marcând astfel calea către decarbonizarea industriei.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU