Industria română a cărnii de porc

În general, industria cărnii de porc înregistrează o evoluţie ciclică; lucrurile stau la fel şi în industria românească de profil, aceasta urmărind fidel mişcările generate la nivelul pieţei UE. Momentul de faţă este caracterizat de o reducere a cererii şi, bineînţeles, de o scădere automată a preţului. Cum 70% din carnea de porc consumată în România provine din import, s-ar putea afirma că producătorii autohtoni nu întâmpină dificultăţi în a-şi comercializa marfa cât mai profitabil.

Lucrurile nu stau însă tocmai aşa. Din 1990, un efectiv matcă de 1.000.000 scroafe a fost restructurat într-unul de aproximativ 250.000, din care jumătate se află în gospodăriile populaţiei. După această decimare a efectivelor şi distrugere a majorităţii complexelor de porci, industria pare să cunoască o oarecare revigorare, anticipată de specialişti prin polarizarea marilor centre de creştere a porcului

În prezent, funcţionează un sistem de subvenţionare directă prin evaluarea calităţii carcaselor cu ajutorul sistemului EUROP, clasa E =120 lei şi clasa U = 100 lei, precum şi o subvenţie pentru achiziţia sau producerea de scrofiţe prăsilă în valoare de 150 lei/cap. Acest sistem de subvenţionare va înceta la finele anului curent ca urmare a politicilor comunitare privind sprijinul acordat.

Vânzările şi destinaţia producţiei

Vânzările de carne de porc ale producătorilor români au scăzut cu 30% în primele două luni ale anului 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, deşi preţurile producătorilor au scăzut de la începutul anului.

Scăderea vânzărilor producătorilor de carne a fost cauzată, în principal, de faptul că aceştia nu pot ţine piept presiunii competiţiei producătorilor din producţia comunitară, determinându-i pe procesatori să apeleze la importuri pentru a achiziţiona carnea pentru procesare. Carnea de porc românească ajunge în hale şi la măcelării. Mezelurile din marile magazine sunt preparate din carne importată din Ungaria, Polonia, Germania, Danemarca şi ţări din America de Sud. Românii mănâncă preparate din carne de porc polonez sau maghiar.

Producţia naţională de carne de porc rămâne în continuare deficitară, acoperind doar 30% din necesarul industriei de profil. Ţara noastră a importat şi în primul semestru din acest an carne de porc în valoare de 164 milioane de euro, carnea de porc situându-se astfel pe primul loc la categoria import.

Impactul eradicării pieţei

Una dintre cele mai grave probleme ale industriei cărnii de porc este pesta porcină, consecinţa directă fiind apariţia unei bariere comerciale mascate. Campania de vaccinare împotriva pestei porcine se încheie anul acesta, iar la şase luni de la ultima vaccinare, în situaţia în care nu apare un nou focar de gripă porcină, autorităţile de la Bruxelles vor ridica restricţiile la export în cazul ţării noastre.

Cel mai devreme, putem discuta de o ridicare a restricţiilor pentru comerţul intracomunitar în al doilea semestru al anului 2010, însă sunt negocieri pentru a grăbi puţin termenul şi a permite fermierilor români să exporte porcii vii şi preparatele de porc acolo. Autorităţile discută posibilitatea reluării exportului de carne de porc în luna octombrie. Se lucrează ca embargoul impus asupra cărnii de porc din România să fie ridicat în acea perioadă. S-au făcut demersuri în acest sens la Comisia Europeană pentru ca pesta porcină să nu mai fie un obstacol în calea exportului de produse din carne din România.

Trasabilitatea

Tot începând de anul viitor, sistemul de circulaţie a porcilor va fi foarte bine monitorizat, iar carnea de porc din gospodăriile populaţiei nu va mai avea ce căuta în comerţ sau va putea fi comercializată numai dacă medicul veterinar va da certificat că îndeplineşte toate condiţiile. Ridicarea restricţiei la export va duce, cu siguranţă, la relansarea acestui sector de tradiţie din zootehnie – un sector sugrumat de importuri, care a cunoscut un recul puternic după Revoluţie.

Raportul preţ – calitate

În prezent, în România se vinde cea mai scumpă carcasă de porc din Europa, iar calitatea cărnii autohtone nu se ridică la nivelul celei din import. Aceste preţuri sunt determinate de scumpirea materiei prime, care provine în proporţie de 70% de pe piaţa comunitară şi din creditele în euro contractate de procesatori. Mai mult decât atât, este foarte posibil să crească preţul cărnii de porc, după ce a mai urcat în martie, comparativ cu ianuarie 2009, cu circa 2-3%. Producătorii de nutreţuri combinate au anunţat că vor scumpi hrana pentru animale cu 20%. Totul va depinde de jocul preţurilor la cereale.

În consecinţă, vestea bună este că, foarte probabil, din al doilea semestru al anului viitor vom putea livra din nou carne de porc pe piaţa comunitară. Vestea proastă este următoarea: mai mult ca sigur, producătorii vor creşte preţul cărnii de porc în perioada imediat următoare, pe fondul scumpirii cu 20% a nutreţurilor combinate.

Cătălin LĂPUŞTE