Importanţa economică a ciupercilor
Cultura ciupercilor este o activitate despre care mulţi oameni cunosc prea puţin, iar alţii nu ştiu nimic şi, pentru a le veni în ajutor, în articolul de faţă o să explic în ce constau avantajele economice ale cultivării acestora.
În afara faptului că este un produs alimentar şi chiar terapeutic sau tocmai de aceea, cultura ciupercilor prezintă şi unele avantaje economice. Prin conservare (champignon şi bureţi) ciupercile nu-şi modifică parametrii organoleptici, iar prin deshidratare (bureţi) se prelungeşte considerabil perioada de păstrare. Ciupercile fac reciclarea mediului de 400 milioane de ani şi chiar şi în zilele noastre. Prin cultivarea de Agaricus spp. se folosesc ca materii prime pentru producerea compostului paie de cereale şi gunoi de pasăre sau de cabaline. Pentru Pleurotus spp. se folosesc materiale reziduale lignocelulozice.
Avantaje economice
n pentru cultura ciupercilor se pot folosi şi spaţii deja existente, cărora nu li s-a dat altă întrebuinţare, mai ales în sistem clasic dar şi în cel industrial în cazul existenţei unor hale, grajduri de vite, crame, diferite subsoluri, cu suprafeţe mari etc. Când nu există asemenea spaţii se pot construi ciupercării moderne, din zidărie sau din solarii cu izolare termică;
n ciupercile au una dintre cele mai scurte perioade de vegetaţie, de 75-85 zile. Nicio altă cultură nu-ţi poate oferi avantajul de a realiza 6-8 recolte pe an de pe aceeaşi suprafaţă, tot timpul anului. Plantele verzi, autotrofe au anumite cerinţe faţă de lumina solară pentru a realiza fotosinteza, pe când ciupercile Agaricus spp. sunt indiferente la lumină, iar Pleurotus spp. numai 8-10 ore/zi, în perioada recoltărilor;
– sunt plante cu talie mică care se pot cultiva pe mai multe nivele (3-6) pe verticală, făcând astfel economie de spaţiu;
– rentabilitatea culturii ciupercilor Agaricus spp. este dată şi de faptul că se consumă toate părţile componente (pălărie, picior, cuticulă, lamele), făcând astfel ca procentul de utilizare să fie de 76%;
– din punct de vedere financiar, aceste culturi asigură o circulaţie rapidă a fondurilor investite (1-3 ani), amortizarea făcându-se după fiecare ciclu de cultură;
– ciupercăriile mici şi mijlocii, amplasate în imediata apropiere a locuinţei, pot avea o bună supraveghere a activităţii, o intervenţie promptă asupra avariilor şi, în acelaşi timp, economie de timp;
– munca în ciupercărie este foarte variată, nu este plictisitoare şi se desfăşoară după programe tehnologice bine studiate şi judicios planificate pe perioade de timp, ţinând seama de etapele fenologice ale ciupercii;
– prin cultura comercială se elimină în totalitate posibilitatea de intoxicare şi otrăvire cu ciuperci. La noi în ţară acest aspect constituie o problemă de sănătate publică din cauza procentului mare de mortalitate de 14,8%, adică dintr-o sută de pacienţi intoxicaţi cu ciuperci, în ciuda tratamentelor susţinute şi corect aplicate, 15 mor.
– ciupercile au un randament bioenergetic ridicat. Astfel, pe un metru pătrat cultivat cu ciuperci, pe suprafeţe neagricole, se pot realiza până la 3 kg de substanţe proteice, în timp ce de pe aceeaşi suprafaţă cultivată cu grâu se obţin doar 200 g.
– pentru cultură există posibilitatea de procurare a miceliului;
– compostul evacuat din ciupercărie constituie îngrăşământ natural pentru alte ramuri agricole, sere de legume şi flori, răsadniţe pentru obţinerea unor răsaduri de legume sau flori, pepiniere de viţă-de-vie, pomi fructiferi, dendrologie ş.a.;
Randamentul obţinut şi eficienţa economică la Pleurotus spp.
Pe o perioadă de 45-50 de zile de recoltare se pot obţine între 15-35% ciuperci, calculat la cantitatea de substrat însămânţat, aceasta fiind mai redusă sau mai ridicată în funcţie de specie, hibrid, substrat şi condiţiile de microclimat asigurate.
Randamentul obţinut este în general de 25-30 kg ciuperci % kg substrat însămânţat.
Specia se poate cultiva în sistem clasic în 2-3 cicluri /an sau în sistem intensiv – industrial, în 5-7 cicluri/an.
Dintr-un kg de miceliu, la preţul de 10-12 lei se pot obţine cca12 kg de ciuperci, cu preţ de producţie de 2,5-3 lei şi preţ de valorificare începând cu 6 lei şi până la 12 lei în funcţie de piaţă, sezon, calitate ş.a.
Investiţia se poate amortiza în 2-3 ani. Ciupercăriile intensive sunt automatizate şi computerizate – în ciupercărie mai întâi se investeşte.
Se investesc bani, cunoştinţe şi pasiune.
Randamentul la Agaricus spp.
În cazul ciupercilor Agaricus spp. profitul este ceva mai scăzut deoarece compostul se cumpără cu cca 120 euro/t şi se transportă în majoritatea cazurilor din Ungaria. Randamentul şi în acest caz este în jur de 300-350 kg ciuperci/t de compost într-un ciclu de cultură de cca 700 zile. Această cultură necesită însă mai multă forţă de muncă atât cu recoltarea cât şi cu pregătirea, aplicarea amestecului de acoperire, udări, tratamente preventive s.a.
– Randament. 100 saci x 3,5 kg ciuperci = 350 kg ciuperci x 6 lei/kg = 2.100 lei.
– Profitul net este de 2.100 lei – 771,6 = 1.328,4 lei.
– Profitul net pe sac de 12 kg substrat = 1328,4 : 100 saci = 13,28 lei/sac.
– Profitul net/kg ciuperci = 1.328,4 lei : 350 kg ciuperci = 3,79 lei/kg.
Dr. ing. Ioana TUDOR