fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Estimarea efectelor reducerii taxei pe valoare adăugată pe filiera pâine

Share Button

painePromisiunea reducerii taxei pe valoarea adăugată (TVA) la pâine nu reprezintă o noutate în ultimii ani, aceasta devenind un adevărat perpetuum mobile. Ea datează încă de dinainte de creşterea cotei TVA standard de la 19 la 24%, deşi discursul politic s-a modificat. Reducerea cotei vizează acum trasabilitatea produsului pe filiera producători agricoli (grâu) – industria de morărit (făină) – panificaţie – comerţ – consumatori (pâinea).

Creşterea, dar şi reducerea TVA reprezintă simple paliative

Pentru contracararea crizei declanşate în 2008, creşterea cotei TVA, deşi acum este contestată chiar de cei care au susţinut-o, inclusiv de FMI, a devenit una dintre principalele surse de creştere a veniturilor bugetare pentru majoritatea ţărilor, inclusiv România. Printr-o abordare aritmetică simplistă şi fără o analiză a tuturor implicaţiilor unei astfel de măsuri, creşterea cotei standard, acordarea de scutiri şi restituiri punctuale de la bugetul de stat, multiplicarea procedurilor de gestionare a TVA au afectat şi afectează negativ nu numai puterea de cumpărare a populaţiei (motivul principal al contestatarilor), dar şi activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice.

Creşterea cotei TVA standard a creat şi menţine dezechilibre şi distorsiuni grave în mediul economic şi social, şi-a pierdut caracterul de neutralitate prin procedurile şi metodologia de gestionare promovate, iar influenţa asupra bugetului de stat nu este numai pozitivă prin creşterea veniturilor (scopul declarat), dar şi negativă prin creşterea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile achiziţionate şi utilizate de instituţiile publice.

O analiză a impactului şi contribuţiei cotei TVA utilizate pe filiera pâine scoate în evidenţă faptul că din cota standard de 24%, suportată de consumator, numai circa 50% ajunge la bugetul de stat sub forma taxei exigibile calculată ca diferenţă între taxa colectată şi taxa deductibilă, restul reprezentând imobilizări de resurse financiare pe filieră.

Întrucât spaţiul nu ne permite dezvoltarea subiectului, prezentăm „sinteza influenţelor reducerii cotei standard de la 24 la 9%“ la pâine, anunţate, de data aceasta de premierul Victor Ponta, pentru toamna acestui an, şi nu pentru 1 iulie/ 1 august cum se anunţase, cu condiţia găsirii surselor financiare în sumă de circa 250 milioane lei, fără a se preciza pentru ce perioadă, dar şi obţinerea acordului FMI.

Analizele economice versus aritmetica guvernanţilor

Până la primirea unui răspuns calificat din partea celor vizaţi, prezentăm în continuare, pentru cei interesaţi, sinteza comparativă a influenţei reducerii cotei TVA standard pe filieră, de la 24 la 9%, calculată pe baza raportului tehnic acceptat de 1/2/4 al preţului la grâu/făină/pâine şi a unui preţ de 207 euro/t de grâu. (Bursa din Paris, previziuni pentru luna noiembrie 2013):

Preţul/bucata de 300 grame este de 1,5 lei, 1,3 lei şi respectiv de 1,35 lei. Deşi pe piaţă preţul pâinii produse industrial este, de regulă, sub 4.960 lei/tonă (1,5 lei/buc. de 300 de grame), acesta este confirmat de preţul practicat de producătorii individuali în târgurile ţărăneşti, deşi atât condiţiile de fabricaţie cât şi structura costurilor diferă, însă ţăranul român se dovedeşte, de multe ori, un economist mai bun decât guvernanţii.

La un consum anual de pâine fiscalizat de 29 kg/cap/an vehiculat de ROMPAN faţă de 89 kg/cap media în UE, rezultă că în prezent produsul pâine contribuie la bugetul de stat cu circa 358 milioane de lei/an (29 kg x 618 lei x 20 mil. loc.).

Reducerea cotei TVA pe filieră, de la 24 la 9%, diminuează nu numai veniturile bugetare, dar impune un efort financiar suplimentar prin restituiri de la buget în sumă de circa 35,38 milioane lei (29 kg/cap x 61lei/t x 20 mil. loc.). Chiar dacă se mizează că prin reducerea TVA vor creşte veniturile bugetare prin reducerea evaziunii şi creşterea cantităţii de pâine fiscalizată, acest lucru este contrazis de calcule. Dublarea consumului de pâine fiscalizat la 58 de kg/cap/an va conduce la dublarea efortului financiar suportat de la buget din alte surse (circa 70,76 mil.lei). Singurul avantaj ar fi evidenţierea mai corectă a producţiei şi consumului de pâine/cap de locuitor.

Situaţia nu poate fi îmbunătăţită numai prin reducerea cotei standard (colectată) de TVA la 9% la grâu, făină şi pâine deoarece restul inputurilor care participă la producerea pâinii pe filieră, la producător agricol (pentru seminţe, îngrăşăminte şi pesticide, carburanţi şi lubrefianţi, piese de schimb, alte servicii), industria de morărit şi panificaţie (energie electrică şi termică, alte materiale, ingrediente şi servicii etc.) se aprovizionează cu o cotă de TVA de 24% care nu poate fi recuperată (dedusă) în totalitate din cota colectată de 9%.

Soluţii sunt. Cine le aplică?

Pentru evitarea cel puţin a restituirilor de la bugetul de stat sau acoperirea prin compensări interne la nivelul operatorului economic a efectelor reducerii cotei TVA propunem un nivel minim al TVA, pe filieră, de 12%, care asigură şi o marjă de siguranţă care să nu distorsioneze mediul economic şi social. Prin dublarea consumului de pâine fiscalizat la 58 de kg/cap ar aduce un venit la bugetul de stat în sumă de 164,25 milioane lei/an şi 252 milioane de lei/an la un consum de 89 kg/cap/an (consumul mediu în UE), faţă de estimările contribuţiei actuale de 358 milioane de lei/an.

Acestea sunt rezultatele comparative estimate ale reducerii cotei TVA propuse de guvern şi propunerile noastre.

Pentru ca reducerea TVA să poată avea efectele scontate, reiterăm propunerile făcute prin studiul transmis factorilor decidenţi privind „Impactul TVA pe filiera producător agricol – procesator – comerciant – consumator – bugetul de stat:

a) diferenţierea cotei TVA pe filiera producător – procesator (cota de 12%), pe de o parte, şi comerciant – consumator (cota de 19%), pe de altă parte (varianta radicală), respectiv o variantă medie (cote de 15-15-24%) şi o variantă moderată (cote de 15-19-24%);

Măsurile propuse, la un volum de 52,9 miliarde de lei contribuţia TVA estimată pe acest an şi în raport de variantele propuse, pot aduce încasări suplimentare din TVA exigibilă de minimum 2,4 miliarde euro (10,8 miliarde lei) şi maximum 4,3 miliarde euro/an (19,35 miliarde lei), respectiv 600 milioane de lei sau 4,8 miliarde de lei în trimestrul IV anul curent.

b) aplicarea celei de-a doua metode de determinare şi regularizare a TVA, coroborată cu renunţarea la taxarea inversă, respectiv acordarea dreptului utilizărilor producţiei agricole, organizaţi juridic, de a deduce TVA din preţul achitat producătorilor individuali neorganizaţi juridic pentru producţia achiziţionată pe bază de contract: industriei procesatoare (de morărit şi panificaţie, a cărnii şi laptelui, uleiului şi zahărului etc.); complexelor de creştere a animalelor – (vaci cu lapte, taurine la îngrăşat, porcine, ovine) păsări şi acvacultură pentru furajele cultivate; pieţelor de gros, centre de achiziţie şi stocare a producţiei agricole (legume, fructe, cereale, plante tehnice etc.)

Măsura conduce la creşterea veniturilor producătorilor individuali, neorganizaţi juridic, inclusiv ale celor 400.000 care nu vor mai beneficia de subvenţia pe suprafaţă începând cu 1 ianuarie 2014, cu circa 11,7% dacă îşi valorifică producţia prin/sau la operatorii economici nominalizaţi, fără a afecta costul materiilor prime ale acestora.

c) plata TVA exigibilă la bugetul de stat, cel puţin pentru comerţul en-detail, în două rate: prima, sub forma unui avans în procent de 60% din suma datorată; a doua, diferenţa până la suma datorată pe baza decontului, până pe 25 ale lunii curente pentru luna precedentă, ca în prezent. De asemenea, acordarea unui bonus pentru operatorii economici care achită integral suma datorată până la 15 ale lunii, dimensionat până la nivelul dobânzii plătite de MFP pentru creditele împrumutate de pe piaţă.

Ca măsuri complementare, dar nu facultative, propunem ca, în locul introducerii unei taxe pe operaţiunile de capital vehiculată de organismele UE, anularea scutirii prevăzute de Codul fiscal şi includerea serviciilor bancare în regimul plătitorilor de TVA.

Dr. ec. Mircea TOMA, ec. Cosmin Mihai TOMA

Tags:,

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.