Impactul producției și deșeurilor textile asupra mediului

Share

Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Astfel, potrivit unui document dat publicității de Parlamentul European, moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă.

Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea tranziției către economia circulară. În martie 2020, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care include o strategie a UE pentru textile, menită să dezvolte inovația și să stimuleze reciclarea în acest sector. Parlamentul urmează să voteze la începutul anului 2021 un raport din proprie inițiativă privind planul de acțiune. „Pentru reușita economiei circulare, principiile circularității trebuie aplicate în toate etapele lanțurilor valorice. De la design la producție, până când produsul ajunge la consumator“, a declarant europarlamentarul Jan Huitema, raportorul Comisiei ENVI pentru Planul privind economia circulară.

Poluarea apei

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015, în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2.700 de litri de apă dulce, necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani. Se preconizează că industria textilă este responsabilă de circa 20% din poluarea globală a apei curate din cauza produselor de vopsire și finisare. Totodată, se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an. Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35% din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător.

O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700.000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10% din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial, mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc. Astfel, potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană. În plus, potrivit studiului european, s-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi.

Din 1996 și până în prezent, volumul hainelor achiziționate în medie de o persoană în UE a crescut cu 40%, ca urmare a scăderii considerabile a prețurilor, care a redus, la rândul ei, durata de viață a articolelor vestimentare. Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87%) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri. La nivel global, mai puțin de 1% din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate.

Reducerea deșeurilor textile din Uniunea Europeană

Noua strategie își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile. În temeiul Directivei privind deșeurile aprobate de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile. Uniunea are o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și aerului.

UE a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru a atenua impactul deșeurilor textile asupra mediului. Programul Orizont 2020 finanțează RESYNTEX, un proiect care utilizează reciclarea chimică și care ar trebui să ofere un model de afaceri pentru viitorul industriei textile. „Europa trece printr-o criză economică și sanitară fără precedent, care scoate la iveală fragilitatea lanțurilor noastre de aprovizionare globale. […] Stimularea unor modele de afaceri noi și inovatoare va genera, la rândul ei, noile oportunități de creștere economică și de creare a unor locuri de muncă de care va avea nevoie Europa pentru a se redresa“, a mai declarant Jan Huitema.

Ion BOGDAN