cemrom doloflor

Gospodăria tradițională, să supraviețuiască sau să dispară?

Share Button

Aproximativ 80% din agricultura României este reprezentată de fermele de subzistență. Și în pofida tuturor schimbărilor prefigurate pentru acest sector, gospodăria este în continuare o celulă economică în care nimic nu se pierde, iar consumul bunurilor este adaptat la nevoile familiei. Produsele care nu sunt folosite în autoconsum, sunt valorificate pe piață, iar veniturile obținute astfel men­țin situația financiară a gospodăriei pe linia de plutire. Nu se poate vorbi despre profit, ci doar despre supraviețuire.

România este printre ultimele țări din Europa în care mai există gospodării tradiționale. În 2015, Peter Hurley, un irlandez îndrăgostit de țara noastră spunea că „România este ţara ultimei civilizaţii rurale autentice a Europei.“ Acesta s-a implicat în proiecte civice de promovare a României rurale, iar în 2015 a pledat pentru țara noastră printr-o scrisoare deschisă adresată lui Phill Hogan, Comisarul European pentru Agricultură.

„Odată cu intrarea în UE în 2007, micii producători au fost pur și simplu distruși. Au fost spulberați de complexul agro-industrial, care se întinde din Portugalia până în Grecia. Cartofii sunt culeși în Germania – probabil de români –, spălați în Italia și transportați în România. De la producător la consumator este un circuit închis. Acest complex este vechi de 50 de ani, fiind finanțat de UE din toate punctele de vedere imaginabile: educațional, ideologic, financiar, tehnologic, logistic, comercial. Micul producător român nu este doar dezavantajat. A fost scos definitiv din modul său de trai, fiind forțat să-și părăsească țara natală. A devenit un refugiat economic. Ceea ce au început comuniștii, UE reușeste să finalizeze. În anii 1920, clasa țărănească a României era una dintre cele mai bogate din Europa. Am auzit că își trimitea copiii la școală în Franța. În 1930 în România erau 7.500 de cooperative cu 1,5 milioane de acționari, în timp ce populația totală a țării era de 10 milioane de persoane. Această cultură înfloritoare a primit trei lovituri de grație: 1949 – 1990 – 2007 Comuniștii au considerat clasa țărănească cel mai mare dușman al lor. I-au numit pe țărani micii capitaliști.“

Am fost de curând în satul Naipu, comuna Ghimpați din județul Giurgiu într-o gospodărie țărănească, pitorească, aflată la marginea unei păduri. Și spre uimirea mea am fost întâmpinată de o tânără, Alina Drăghici. A fost „purtătorul de cuvânt“ al familiei și nu numai, ci al tuturor celor care supraviețuiesc în această junglă economică mizând pe veniturile unei gospodării țărănești. Prin cuvinte puțin sofistifcate ne-a făcut o prezentare a gospodăriei de la Naipu. Familia sa crește în jur de 50 de păsări, 20 de porci și 10 vaci. „Practic toate produsele pe care le obținem de la animale le folosim pentru autoconsum, iar ce rămâne în plus, laptele, spre exemplu, îl vindem. Oamenii ne cunosc, știu că produsele pe care le obținem noi sunt naturale și vin acasă pentru a le cumpăra. Firește că agricultura de acum se vrea supertehnologizată, dar este important ca gospodăria tradițională să supraviețuiască și să fie sprijinită. Ca și noi, sunt multe familii care depind de veniturile pe care le obțin din vânzarea produselor din gospodărie. Este o sursă de bani care îți asigură un trai la limita decenței. Ce se va întâmpla cu aceste familii, dacă gospodăria țărănească va fi desființată?“ A fost surprinzător chiar să văd o tânără educată și modernă că susține cu atâta tărie existența gospodăriilor țărănești.

Discuția cu Alina Drăghici mi-a amintit de cuvintele pe care mi le-a spus dna Leontina Prodan, designer vestimentar și promotor al culturii de cânepă în sistem gospodăresc.

„Țăranul român a fost cel mai năpăstuit. Și asta pentru că a fost considerat periculos. Mai întâi de către comuniști, care au început distrugerea, și acum de capitaliști. Pentru că este independent ca fire și mentalitate. Pentru că țăranul român își reface în fiecare zi capitalul social, iar fabrica lui de lapte este în grajd și are propria piață de legume și fructe în grădină.“

Laura ZMARANDA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.