cemrom doloflor

Consiliul aprobă noi norme pentru perioada 2021-2030: UE reformează schema de comercializare a certificatelor verzi

Share Button

Recent, Consiliul UE a aprobat în mod formal reforma sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru perioada de după 2020. Astfel, potrivit unui document al CE, „directiva ETS revizuită reprezintă un pas important pentru UE în direcția realizării obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, astfel cum s-a convenit în temeiul cadrului de politici ale UE privind clima și energia pentru 2030 și de îndeplinire a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris“, se arată în document. Așadar, UE își reformează sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Cum funcționează?

Noi mecanisme

Potrivit opiniei unanim acceptate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va contribui la combaterea schimbărilor climatice și va avea de asemenea un impact pozitiv asupra îmbunătățirii calității aerului. Astfel, potrivit oficialilor europeni, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii este reformat prin introducerea următoarelor elemente:

  • Plafonul pentru volumul total de emisii va fi redus anual cu 2,2% (factorul linear de reducere).
  • Numărul de certificate care urmează să fie înscrise în rezerva pentru stabilitatea pieței va fi dublat provizoriu până la sfârșitul anului 2023 (rata de alimentare).
  • În 2023 va deveni operațional un nou mecanism de limitare a perioadei de valabilitate a certificatelor deținute în rezerva pentru stabilitatea pieței în cazul în care numărul acestora depășește un anumit prag.

Dispoziții noi

Directiva ETS revizuită conține, de asemenea, o serie de dispoziții noi menite să protejeze industria împotriva riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon și a riscului aplicării unui factor de corecție transsectorial. Despre ce este vorba? Potrivit CE, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație va fi de 57%, aceasta fiind redusă condiționat cu 3% în cazul în care se aplică factorul de corecție transsectorial. Dacă acesta este declanșat, el se va aplica în mod consecvent în toate sectoarele. Normele revizuite privind alocarea cu titlu gratuit vor permite o mai bună aliniere la nivelurile de producție efective ale întreprinderilor, iar valorile de referință utilizate pentru a determina alocarea cu titlu gratuit vor fi actualizate. Sectoarele pentru care riscul de relocare a activităților de producție în afara UE este cel mai ridicat vor primi alocări integrale cu titlu gratuit. Rata alocărilor cu titlu gratuit pentru sectoarele mai puțin expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon se va ridica la 30%. O eliminare progresivă a alocărilor cu titlu gratuit pentru sectoarele mai puțin expuse riscului va începe după 2026, cu excepția sectorului de termoficare.

În plus, Rezerva pentru instalațiile nou intrate va conține inițial certificatele neutilizate din perioada actuală 2013-2020 și 200 de milioane de certificate din rezerva pentru stabilitatea pieței. Până la 200 de milioane de certificate vor fi returnate rezervei pentru stabilitatea pieței în cazul în care nu vor fi utilizate în perioada 2021-2030. Și, nu în ultimul rând, statele membre pot continua să ofere compensări pentru costurile indirecte ale emisiilor de dioxid de carbon, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Dispozițiile în materie de raportare și de transparență sunt, de asemenea, consolidate, se mai arată în documentul CE.

Etapele următoare

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii stabilește un plafon pentru volumul de CO2 care poate fi emis de industria grea și de centralele electrice. Volumul total de emisii permise este distribuit companiilor sub forma unor autorizații care pot fi comercializate. ETS reprezintă o etapă fundamentală a politicii UE de combatere a schimbărilor climatice și, totodată, instrumentul său cheie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Instituit în 2005, constituie prima mare piață internațională a carbonului și rămâne cea mai mare piață de acest tip. Sistemul funcționează în toate cele 28 de țări ale UE și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. ETS limitează emisiile care provin de la peste 11.000 de instalații care consumă o cantitate mare de energie (centrale electrice și instalații industriale) și de la companiile aeriene care își desfășoară activitatea între aceste țări. Sistemul acoperă aproximativ 45% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Stabilirea unui preț pentru carbon și comercializarea acestuia creează rezultate concrete pentru mediu: În 2020, emisiile din sectoarele care intră sub incidența sistemului vor fi cu 21% mai scăzute decât în 2005. La finalul documentul se mai arată că aprobarea formală din cadrul reuniunii Consiliului reprezintă ultimul pas al procesului legislativ.

38,8 milioane de euro din certificate verzi

Numai în luna februarie statul român a încasat circa 38,8 milioane de euro în urma comercializării, pe platforma de licitaţie comună a Uniunii Europene (UE), a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit unui document publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), preluate de Agerpres. Astfel, potrivit oficililor români, au fost comercializate 4,16 milioane de certificate aferente instalaţiilor staţionare. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme – EU ETS) s-a aplicat în prima fază pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2007, iar a doua fază a schemei se desfăşoară în perioada 2008-2012, corespunzând primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto. România participă la schema Uniunii Europene de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră de la data aderării la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS are o durată de opt ani, în intervalul 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2020.

„Actuala Comisie Europeană a transmis în mod substanţial că vrea să aibă acţiuni majore în lucrurile de importanţă majoră. Şi nu este ceva mai grav decât pierderea de vieţi omeneşti din cauza poluării. Protejarea cetăţenilor noştri reprezintă principala prioritate a preşedintelui Jean-Claude Juncker şi a întregului Colegiul de comisari, iar acest lucru trebuie să devină principala prioritate şi în statele membre, pentru guverne şi pentru toate ministerele responsabile, fie că sunt miniştrii Transporturilor, Energiei, Industriei, Agriculturii sau Finanţelor. Credibilitatea noastră comună depinde de acest lucru“ – Karmenu Vella, comisarul UE pentru Mediu, Afaceri maritime şi Pescuit.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *