Gol pe dinăuntru…

André Malraux spunea, cităm, că „Secolul XXI va fi religios ori nu va fi deloc!“

Ce a vrut să spună istoricul și scriitorul francez, de fapt? Probabil a vrut să spună că fără religie omul ar fi rămas în peșteră. Pentru că religiile lumii, oricare ar fi ele, au impus oamenilor și comunităților din care făceau parte anumite norme morale – să nu furi, să nu ucizi, să nu minți ș.a.m.d. Sigur, sunt oameni care se nasc mai morali, iar alții mai puțin morali. Iar legile morale își propuneau să-i țină în frâu tocmai pe aceștia din urmă.

Avem și o a treia categorie – cei cu o moralitate „îndoielnică“, adică morali la o primă vedere, dar coruptibili. Ce se întâmpla cu societatea când normele morale se diluau până la dispariție? Dispărea, la rându-i. Imperii întregi au dispărut peste noapte, iar toate au avut la final același numitor comun – corupția morală.

Dar ce înseamnă să fi moral? Înseamnă să iubești… Pentru că iubirea e compasiune, înțelegere, armonie, dreptate, frumusețe. Aduce cu sine o lipsă a conflictului. Lao Tzi, în „Arta Războiului“, spune la un moment dat că adversarul nu trebuie urât ci înțeles, chiar iubit. Iar această iubire nu poate veni decât dintr-o profundă înțelegere a vieții și universului care trebuie cultivată de către răz­boinic prin antrenament sufletesc. Problema cu societatea occidentală contemporană este că a eliminat noțiunile de spirit și de suflet, iar singurele valori în care crede sunt cele materiale. Culmea e că aceste valori „tari“, materiale, sunt acum „demolate“ de știință care, mai nou, recunoaște (încă nu oficial, ca să nu se dea peste cap societatea) că materia propriu-zisă nu există, că în materie 99,99% este spațiu gol și că totul este informație și energie. Ca să ne facem înțeleși, aceiași oameni de știință spun că dacă ar fi să adune TOATĂ materia de pe Pământ, împreună cu pământul însuși, deci TOATĂ materia ar intra într-un degetar. Cu alte cuvinte, indienii din vechime, care atunci când se refereau la viață ca fiind „maya“ – iluzie, nu se înșelau deloc.

Apropo … Știți de ce au construit elvețienii împreună cu alte nații acceleratorul de particule CERN care a costat sute de miliarde de euro? În primul rând (lucru pe care nu l-au dat publicității) au vrut să vadă de ce materia are masă… Adică de ce fierul e tare, pentru că dacă îl cercetezi la microscop e gol pe dinăuntru? De fapt, senzația de solid e dată de vibrația atomilor… Hm, cam ciudat, nu? De ce tot caută oamenii de știință bosonul Higgis – Particula lui Dumnezeu? Păi trebuie, zic ei, să existe o particulă care „spune“ celorlaltor particule ce să „facă“ și cum să „stea“ pentru ca o „masă“ să aibă forma de „masă“, să zicem.

Cu alte cuvinte, caută un fel de spirit al masei. Așadar, știința contemporană a intrat deja pe noi teritorii. Teritorii pe care nu se simte prea bine din simplul motiv că vechea lume pur și simplu se dărâmă. Sigur, nimeni din societatea occidentală, cu mici excepții, nu este pregătit pentru așa ceva. Mai ales de când cu această „corectitudine politică“ care renunță cu totul la anumite precepte morale, legalizând în fapt anumite comportamente imorale (În unele țări din Occident se vorbește chiar de legalizarea unor grave deviații de comportament). E bine? E rău? Nu știm… Cert este un lucru… Nimeni nu poate fi forțat să fie altceva decât este.

Dacă pe vremea comunismului erai „ferit“ de „păcate“, acum ești ispitit. Să fii ceea ce tu ești cu adevărat… Și asta pentru că Universul are o logică a lui de a echilibra lucrurile. Iar extremele se atrag tocmai pentru a se echilibra. Astfel, societatea atee din Occident, în care normele morale nu mai contează, este „cotropită“ de imigranți pentru care normele morale contează „prea mult“…

Și voilà echilibrul…

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 3

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email