Foametea din cap
E pe cale să vină o foamete fără precedent! Cel puțin asta susțin prin declarații care mai de care mai șocante și panicarde majoritatea liderilor occidentali. Mai mult decât atât, în ultimul raport al ONU se arată că „Foametea la nivel mondial s-a accentuat din nou anul trecut, după ce a crescut în 2020 din cauza pandemiei de Covid-19, războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţând ca în acest an să aibă o amploare şi să provoace o migraţie în masă la o scară fără precedent, potrivit agenţiilor ONU“, după cum arată presa occidentală. Astfel, potrivit ONU, până la 828 de milioane de oameni, sau aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectaţi de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 şi cu 150 milioane mai mult decât în 2019, se arată în ediţia din 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia. „Există un pericol real că aceste cifre vor creşte şi mai mult în lunile următoare“, a spus directorul general al PAM, David Beasley, adăugând că creşterile de preţuri la alimente, combustibil şi îngrăşăminte rezultate ameninţă să împingă ţările în foamete. „Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a preveni această catastrofă care se profilează“, a adăugat el.
Bun… Este cât se poate de clar că la nivel mondial au existat și vor exista regiuni unde foametea este un numitor comun. Ce ar însemna foametea pentru occidentali? Probabil că, într-o primă fază, din zeci de mii de produse alimentare care se vând acum în magazinele occidentale ar mai rămâne câteva mii sau chiar sute. Adică nu vor mai avea de ales între sute de feluri de pâine, ci doar între câteva. Nu vor mai fi pe rafturi sute și sute de sosuri, sosulețe, condimente și te mai miri ce și care fac deliciul multor mese. Nu vor mai fi sute de posibilități de a comanda mâncare gătită acasă, ci doar câteva… Ei bine, când aceste lucruri se vor întâmpla în capul occidentalului – atât de comod și alintat – va fi o foamete cumplită… Și asta, în condițiile în care un nou studiu arată ce au arătat majoritatea studiilor de zeci de ani încoace: Europa risipește mult prea multă mâncare! Mai precis, în UE se irosesc anual aproximativ 153 de milioane de tone de alimente, dublu faţă de estimările anterioare şi cu 15 milioane de tone mai mult decât se importă. Astfel, cantitatea de grâu irosită numai în UE este egală cu aproximativ jumătate din exporturile de grâu ale Ucrainei şi cu un sfert din celelalte exporturi de cereale ale UE, potrivit unui nou raport. Frank Mechielsen, director al Feedback EU, care a realizat studiul, a declarat: „Într-o perioadă în care preţurile la alimente sunt ridicate şi în care există o criză a costului vieţii, este scandalos faptul că UE ar putea arunca la gunoi mai multe alimente decât importă.“ „Curat murdar, Coane Fănică!“, vorba lui nenea Iancu…
Nici în privința României, devenită atât de „occidentală“ în ultimii 30 de ani, lucrurile nu stau mai bine. Astfel, dintr-un studiu recent am putut afla că aproximativ 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară. Iar în topul celor mai aruncate produse sunt materiile prime – fructe, legume, carne – în proporţie de 70%, urmate de mâncărurile deja preparate (30%). Conform datelor, 73% dintre respondenţi au declarat că se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Jumătate dintre operatori aruncă zilnic între 1 şi 5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5 şi 15%.
La rândul său, europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a postat pe o rețea de socializare informația potrivit căreia, cităm: „românii aruncă în jur de 6.000 de tone de alimente pe zi, echivalentul a 300 de camioane pline de mâncare. 4,5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei. La nivel european, se înregistrează 87,6 mil de tone de pierderi și risipă de alimente anual, echivalentul a 173 kg pe persoană. Aruncând mâncare, irosim atât de multe resurse, precum energie, transport, depozitare, producție. Resimțim din plin, deja de ani de zile, importanța acestor resurse și pericolul pe care îl reprezintă lipsa lor.“
Am ajuns să nu ne mai pese de nimeni și nimic… Și ne mai mirăm că natura a luat-o razna… Dar poate nu ea a luat-o razna… Ci noi, cu felul nostru de a fi…
Bogdan PANȚURU
