Flota piscicolă a dispărut în ceaţă

În urmă cu câţiva ani, judeţele Constanţa şi Tulcea erau renumite prin activitatea piscicolă. Atunci vorbeam de o flotă specifică, de fabrici de procesare a peştelui, de cherhanale, de unde se putea mânca în orice perioadă a anului un peşte proaspăt chiar din apele româneşti.

Un singur pescador a mai rămas din flota piscicolă românească de la Marea Neagră. Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari, Laurenţiu Mirea, spune că şi singurul pescador care a rămas din toate vapoarele pescăreşti care existau pe litoralul românesc se află în reparaţii capitale. „Dintr-o flotă de 14 vapoare care ieșeau la pescuit pe Marea Neagră, în prezent mai sunt doar cinci. Din tot ceea ce înseamnă infrastructură piscicolă, gen porturi bărci, punct de debarcare, nu mai există aproape nimic. Totul este un dezastru!“, ne spunea recent Laurenţiu Mirea, printre puţinii care au rămas să încerce resuscitarea flotei piscicole româneşti. Domnia sa povesteşte cu nostalgie că, dacă în urmă cu câţiva ani ieşeau toate vapoarele şi pescadoarele la pescuit pe mare, unele în zona Mangalia, altele în dreptul staţiunii Costineşti, o parte ajungând până la gurile Dunării, astăzi mai ies în apele teritoriale româneşti doar cinci vaporaşe. Este vorba despre o ambarcaţiune de 33 de metri, care acum se află în dana zero a Portului Constanţa, alta de 22 de metri care se află în Şantierul Midia şi alte trei cu o lungime de 13-14 metri, care sunt la Costineşti. Cu ani în urmă, echipajele reușeau să pescuiască cu ajutorul unor tehnici foarte simple care se bazau pe ieșirea pe mare a tuturor ambarcațiunilor, iar cea care găsea bancurile de pește le alarma pe toate celelalte.

Laurenţiu Mirea spune că bărcile au dispărut de aproape 3-4 ani, după ce câţiva oameni de afaceri le-au cumpărat de la fostele întreprinderi care le-au vândut cu 7.000-8.000 de dolari. Aceștia, ulterior, au încasat prime de casare de 800.000 de euro printr-un program european. În același timp vecinii noștri bulgari au casat bărcile din flota lor, dar au cumpărat alte vapoare, care le-au înlocuit pe cele vechi.

Pescarii recunosc că, din cauza inexistenței unei adevărate flote și chiar și a cherhanalelor, nu se poate mânca pește proaspăt pe litoral. În urmă cu 3-4 ani, înainte de a dispărea cele mai multe ambarcațiuni, se pescuiau între 8 și 12 tone de pește pe an, iar în prezent doar 400-500 de kg. În prezent, 80% din captură este reprezentată de rapăne care sunt comercializate în cea mai mare parte în Bulgaria şi restul în localitatea 23 August. Restul capturii, de 20%, este reprezentată de diferite specii de peşte-scrumbie, calcan etc. Pescarii constănţeni susţin că într-adevăr nu se mai doreşte un pescuit natural, ci unul prin acvacultură pentru a se proteja mediul.

Marieta IORGA