Fermierii români forţează la porţile Europei
O delegaţie constituită din reprezentanţi ai producătorilor agricoli s-a deplasat la Bruxelles, pentru a le comunica principalilor actori interesaţi solicitările agricultorilor din România. În perioada 12-13 iulie au fost organizate o serie de dezbateri, la care au participat reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), ai Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) şi ai Asociaţiei Profesionale AGROBIOTECHROM.
Fermierii români au încercat să le arate cetăţenilor Europei şi oficialilor de la Bruxelles cât pierde fiecare european din cauza politicii duplicitare privitoare la organismele modificate genetic. Astfel, Uniunea Europeană importă cantităţi substanţiale de plante modificate genetic, dar le interzice fermierilor săi să producă folosind aceeaşi tehnologie.
O decizie nedreaptă
Anterior integrării României în Uniunea Europeană, fermierilor români li se permitea folosirea unei tehnologii foarte valoroase, şi anume cultivarea soiei rezistente la erbicid. România dispune de condiţii naturale favorabile extinderii suprafeţei cultivate cu soia până la 1 milion de hectare, care i-ar permite acestei ţări furnizarea unor cantităţi mari de proteină vegetală, inclusiv a unui surplus de export pe Piaţa Comună. Experienţa directă în acest sens confirmă faptul că nivelul cheltuielilor de producţie este mai mic decât în cazul soiurilor convenţionale şi că această cultură transgenică are beneficii asupra mediului, datorită utilizării unei cantităţi mai mici de pesticide.
Din exportator, importator!
România obţinea anual o cantitate de soia a cărei valoare depăşea 150 milioane de euro. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, producătorilor agricoli li s-a interzis să cultive acest soi, consecinţa fiind faptul că şi-au pierdut capacitatea de a face faţă concurenţei importurilor. În prezent, România importă până la 500.000 tone de şrot şi boabe de soia în fiecare an, ceea ce înseamnă o pierdere de peste 200 milioane de euro. Aceşti bani sunt transferaţi în afara Uniunii Europene, finanţând dezvoltarea fermierilor de pe continentul american, a progresului ştiinţific şi bunăstării sociale din aceste ţări.
Fermierii români solicită politicienilor europeni să nu se lase manipulaţi de propaganda grupurilor extremiste.
Care sunt doleanţele?
• Să li se permită fermierilor din statele-membre ale UE să ia decizii singuri în privinţa cultivării soiurilor transgenice, după ce EFSA emite un aviz ştiinţific pozitiv;
• să fie sprijiniţi şi să garanteze practicarea tuturor sistemelor de agricultură, fără discriminare: ecologic, convenţional şi biotehnologic;
• să se asigure venituri normale fermierilor europeni;
• să doteze fermierii europeni cu instrumentele necesare pentru a face faţă modificărilor climatice, riscurilor de piaţă şi atacurilor bolilor şi dăunătorilor asupra recoltelor lor.
Nicolae Hristea, director executiv AGROBIOTECHROM