Fabrica de conserve din Tecuci îşi recapătă strălucirea de altădată

Construită între 1952-1956, modernizată în 1974 şi îmbunătăţită continuu prin amplasamente dotate cu noi linii tehnologice, timp de 40 de ani fabrica de la Tecuci a reprezentat „uriaşul“ industriei de conserve din România. Ca în mai toate domeniile, după ’89 şi aici s-a aşternut tăcerea.

Noii investitori veniţi la Tecuci în 2004 pentru a pune în funcţiune cea de-a treia lor fabrică au reuşit în doi ani să modernizeze şi să reamenajeze spaţiile de producţie de aici. Astfel, Contec a devenit iar cel mai mare producător de conserve de legume şi fructe din România. Astăzi, fabrica are o capacitate de 10.000 t/an, producând sub diferite mărci peste 200 de articole pe care le comercializează sub 13 branduri.

Despre ce a presupus această investiţie şi care sunt obiectivele pe care societatea intenţionează să le atingă în viitorul apropiat am discutat cu directorul general Contec Foods SRL, domnul Vincenţiu Bercescu.

Între fier vechi şi tehnologie de top

De la domnia sa aflăm că societatea este administrată de doi asociaţi de origine turcă stabiliţi în România, unul cu mulţi ani în urmă, celălalt mai recent. Ei au început producţia în 1998, în fabrica de la Ghidici, judeţul Dolj, iar în 2000 au deschis cea de-a doua unitate de producţie la Scorniceşti, tot în judeţul Dolj. Datorită faptului că producţia trebuia diversificată şi capacitatea trebuia mărită, în iulie 2001 fabrica s-a mutat în comuna 1 Decembrie 1918, judeţul Ilfov, aici fiind asimilat întregul sortiment produs până la acel moment. Dar visul celor doi asociaţi la un spaţiu de producţie modern, situat într-o zonă legumicolă renumită, nu se împlinise încă. De aceea nu au stat pe gânduri în 2004, când fabrica de la Tecuci a fost scoasă la licitaţie.

„Unitatea nu mai funcţiona, nu avea curent, gaz metan, nimic. Din ’90 nu s-a mai făcut nicio investiţie aici“, ne spune directorul general. Nu au putut prelua nimic din vechile echipamente, totul a trebuit aruncat la fier vechi. Au pornit, aşadar, de la zero cu refacerea instalaţiilor, conductelor, apoi cu renovarea clădirilor, dezvoltând şi reutilând rând pe rând secţiile de legume-fructe, de pastă de tomate şi derivate, secţia de maioneză, muştar şi alte sosuri, precum şi una de mâncăruri gătite pe bază de carne. Mai nou, se află în probe o secţie de ciocolată, una de patiserie şi alta de îmbuteliere apă plată.

În ceea ce priveşte conservele de legume şi fructe, sezonul începe în mai cu spanacul şi se termină în noiembrie-decembrie cu merele şi sfecla roşie. Dar fluxul de producţie nu se încheie niciodată.

În pas cu tehnica mondială

În fabrică lucrează în prezent aproape 400 de salariaţi permanenţi, acestora adăugându-li-se aproape 100 sezonieri. De aceea, lupta care se duce acum este de retehnologizare în vederea suplinirii muncii manuale. „Am adus utilaje din Italia, Germania, SUA, Turcia şi considerăm că suntem în pas cu tot ce înseamnă tehnică actuală modernă“, afirmă domnul director. Investiţiile în retehnologizare, reamenajare au ajuns la 9 milioane de euro, fără să fie luate în calcul ultimele proiecte care însumează cel puţin tot pe atât. Acestea vizează finalizarea secţiei de prelucrare de carne, investiţie care se ridică la două milioane euro, şi construcţia unei fabrici de cartofi prăjiţi ambalaţi, în valoare de cca 6 milioane euro, dar şi modernizarea halelor de depozitare şi o staţie de epurare.

Clienţii

Distribuţia mărcilor deţinute de Contec Foods se realizează prin reţeaua proprie, care are atât flotă de maşini, cât şi depozite în toată ţara, de unde produsele ajung în supermarketuri. „Teoretic, noi avem un singur client, această societate de distribuţie care practic aparţine tot grupului nostru“, ne mai spune domnul Bercescu. În ultimul an, au acordat o atenţie deosebită exportului, reuşind să-şi câştige clienţi şi printre reţelele de magazine din Spania, Italia, Germania, Grecia, Anglia, Franţa şi Rusia.

În ceea ce priveşte concurenţa venită din afară, acţionarii Contec-ului spun că nu îi sperie şi că singura lor grijă pentru a putea face faţă este să obţină produse de calitate. Oricare ar fi tendinţele pe piaţa mondială, ei sunt de părere că, atât timp cât îşi respectă acest angajament, conservele nu au cum să dispară.

Materia primă, autohtonă şi nu numai

Fabricanţii de la Contec au contract cu peste 30 de legumicultori, dintre care 10 mai mari, situaţi în jurul Tecuciului şi care aprovizionează fabrica în special cu mazăre şi fasole. Restul de legume provin de la producătorii din Galaţi, Brăila, Vrancea, în timp ce fructele sunt aduse predominant din Dobrogea, Moldova, dar şi din judeţele cu tradiţie din sudul ţării. Fabrica deţine şi o livadă de 30 ha, în care acum au loc lucrări de reîntinerire.

Contractele se negociază la începutul anului şi, în general, relaţia lor, chiar dacă nu este una perfectă, funcţionează. Producătorii au înţeles că, dacă îşi păstrează preţurile, procesatorul va avea asigurată intrarea în marile lanţuri şi, prin urmare, şi ei vor avea siguranţa valorificării producţiei. Se întâmplă să mai vină şi pe parcurs producători pe care, dacă are posibilităţi de prelucrare, procesatorul îi primeşte. Dar se poate şi invers: anul trecut au avut contracte încheiate pentru 7.000 de tone de tomate, dar nu au primit decât 1.000. „Planificare nu mai există, ştiţi cum se face la noi agricultura. Anul trecut au fost probleme cu roşiile, de aceea anul acesta se pare că foarte mulţi au mers pe această cultură“, ne spune directorul general.

În ceea ce priveşte materia primă adusă din import, reprezentantul unităţii ne spune că aceasta nu a depăşit anul trecut 10% din total. Au fost produse pe care fie nu le-au găsit în ţară, fie nu au acoperit necesarul, cum sunt ardeiul kapia din Grecia, tomate, castraveţi şi vinete din Bulgaria, mere din Ungaria şi Polonia. Mai nou, fabrica duce tratative pentru legume şi cu producătorii din Republica Moldova.

Beneficii şi obligaţii de ambele părţi

Fabrica are angajaţi proprii specialişti agronomi, care merg în câmp, fac planificarea cu legumicultorii astfel încât recoltarea să aibă loc eşalonat şi urmăresc respectarea tehnologiei specifice. Le oferă producătorilor consultanţă de specialitate şi le recoltează producţia de mazăre, fasole şi tomate cu utilajele proprii pe care le deţine fabrica. La mazăre tot fabrica achiziţionează sămânţa, fiind vorba de o valoare mai mare, şi opreşte plata producătorilor la recoltare. Dar poate mai important decât orice sprijin este faptul că le plătesc oamenilor la timp, iar legumicultorii cu care am discutat au confirmat acest lucru.

Cât priveşte cerinţele, directorul Contec ne spune că vremurile în care tot ce nu era bun pentru consum pe piaţă se aducea la fabrică au apus demult. „E o idee preconcepută, de dinainte de 1990. Când am venit aici, ne-am lovit de această mentalitate. Ţineau producţia până începea să se strice şi când vedeau că nu au cui să vândă veneau la noi. Astăzi legumele pe care le primim pentru procesare sunt la fel, dacă nu chiar mai frumoase decât acelea de pe piaţă“, mai spune reprezentantul Contec.

Ar prefera, cum e şi normal, să le cumpere numai de la noi, de acea s-au implicat şi în vederea asocierii mai multor producători într-un grup, idee rămasă încă la stadiul de proiect. De asemenea, au încercat să-i sprijine pe legumicultori în încercarea lor de a rezolva problemele ce ţin de irigaţii şi care îi afectează în mod direct şi pe procesatori.

Valentina ŞOIMU