Fabrica de compost de la Năneşti, un proiect de 4,2 milioane de euro
În urmă cu puţini ani, în România fermele de cultivare a ciupercilor începuseră să apară precum… „ciupercile după ploaie“. Se vorbea despre un adevărat boom economic, un business simplu de pus în practică şi cu o piaţă de desfacere gata să absoarbă cât mai multă producţie. Mirajul a început totuşi să se destrame şi mulţi dintre cei care au înfiinţat ciupercării au ajuns la sapă de lemn.
Pe piaţă au rămas doar producătorii cei mai puternici. Până nu demult, una dintre provocările pe care aceştia au întâmpinat-o era lipsa compostului, substratul despre care se spune că asigură din start 40% din producţia de ciuperci. În martie 2014 la Năneşti, Vrancea, este inaugurată prima fabrică de compost pentru ciuperci din ţară. Un proiect unic la nivel naţional, cu o investiţie impresionantă despre care managerul Cooperativei Agricole Compostar Năneşti, dl Mihai Matei, spune că se va amortiza în 10 ani.
A dispărut subvenţia, au dispărut şi multe ciupercării
Am profitat de şansa de a avea la masa dialogului un fin cunoscător al sectorului de producere a ciupercilor din ţara noastră şi am abordat şi subiecte independente de tema principală a acestui material. Prima întrebare a fost legată de potenţialul României în cultivarea ciupercilor Pleurotus.
Dl Matei a subliniat cu această ocazie faptul că ţara noastră are un potenţial important în acest sector şi că, în pofida tuturor problemelor de care se lovesc ciupercarii români, piaţa internă este în continuă creştere, iar piaţa externă poate absorbi o producţie importantă de ciuperci.
Şi totuşi raportul avantaje-dezavantaje nu înclină neapărat balanţa spre dezvoltarea acestei activităţi. Considerată pe nedrept „un sector de nişă“, spun ciupercarii români, producerea ciupercilor a rămas în afara preocupărilor statului român. După o perioadă fulminantă în care subvenţiile acordate pentru această cultură au contribuit la înfiinţarea multor ciupercării în România, a urmat şi declinul. Din 2010 subvenţia a dispărut şi producătorii au rămas pe cont propriu. În contextul acesta, fără acordarea unei subvenţii de minimis sectorul este în pericol.
10 ani pentru amortizarea investiţiei
Cu toate acestea, în februarie 2009 este înfiinţată Cooperativa Agricolă Compostar, un proiect născut din iniţiativa a şapte membri fondatori şi la care au aderat, de-a lungul timpului, încă 35 de membri din toată ţara. Proiectul fabricii de compost a fost depus în sesiunea septembrie 2009, în acelaşi an a fost declarat eligibil, iar în aprilie 2010 a fost depus proiectul tehnic. Aşa se face că anul trecut, în iunie, în România şi-a deschis porţile prima fabrică de producere a compostului pentru ciuperci Pleturios.
Proiectul a „înghiţit“ peste 4,2 mil euro, din care 1.6 mil fonduri nerambursabile europene, ne-a spus dl Matei. Principala direcţie pe care au luat-o aceşti bani, mai exact 80% din ei, a fost achiziţia de echipamente tehnice, iar restul pentru atragere know-how (consultanţă). În condiţiile în care fabrica va lucra la capacitate maximă, investiţia se va amortiza cel mai probabil în 10 ani. Deşi în momentul de faţă graficul convenit cu banca finanţatoare a fost respectat, faptul că fabrica lucrează sub capacitate este un dezavantaj. „În momentul de faţă avem parteneri importanţi în cultivatorii de ciuperci Pleurotus din ţară, în fabricile de conserve şi lanţurile de magazine. Şi totuşi, dacă nu vom reuşi să ne impunem la export, viitorul va fi dificil pentru noi. Există însă speranţe pentru că am primit recent o delegaţie din Ucraina care şi-a exprimat dorinţa de a importa de la noi ciuperci marinate în bidoane de 60 de litri.“
Capacitatea: peste 15.000 tone de compost pe an
Pentru performanţă, fabrica de compost a fost dotată cu tehnologie olandeză. Materia de bază pentru producerea compostului sunt paiele de grâu, la care se pot adăuga toate resturile vegetale ale culturilor agricole din România, cum ar fi coceni de porumb, paie de orz, paie de soia, şrot şi coji de seminţe de floarea-soarelui, lucernă, sparceta etc. Astăzi fabrica de compost produce baloţi paralelipipedici (ce conţin paie), înveliţi în folie de plastic perforată, cu o greutate de 18-22 kg, pasteurizaţi şi însămânţaţi cu miceliu. La un interval de 3-4 zile calendaristice se obţine o producţie de circa 52 tone. Fluxul tehnologic al fabricii de compost necesar cultivării ciupercilor Pleurotus pe substrat de paie de grâu cuprinde trei circuite distincte, şi anume aprovizionarea şi depozitarea paielor, pregătirea, pasteurizarea, însămânţarea şi balotarea compostului, verificarea şi asigurarea calităţii lui. Laboratorul fabricii este dotat pentru a face determinări specifice fabricării compostului, precum determinarea raportului C/N. În plus, în cadrul laboratorului se pot face determinări în cazul infectării cu ciuperci sau bacterioze dăunătoare culturii ciupercilor. Pentru membrii cooperativei aceste analize sunt gratuite şi contra cost pentru producătorii care vin din afara cooperativei. Activitatea aceasta de cercetare va fi extinsă pentru că, spune dl Matei, în acest sens va depune un proiect pe Măsura 016 în parteneriat cu câteva Institute de cercetare de profil din România şi poate chiar din Uniunea Europeană.
În momentul de faţă, producţia de compost este livrată către solicitanţi pe bază de contracte ferme, în care sunt stabilite modalităţile de livrare, controlul calităţii şi plata. Mare parte din producţie pleacă spre fermele din Braşov, Târgovişte, Ploieşti. Costul unei tone de compost însămânţat cu tulpină cu spori este de 125 euro şi 140 euro însămânţat cu tulpină fără spori. Peste câteva luni cooperativa va importa tulpini şi din zona estică. Raţiunea acestei hotărâri ţine de preţurile scăzute, dar şi de o adaptabilitatea mai bună faţă de condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.
Laura ZMARANDA