Evoluţii pe piaţa mondială agroalimentară (14 din 2011)

Piaţa grâului: prognoză

În pofida evaluărilor pesimiste din primăvară, producţia mondială de grâu va depăşi nivelul anului trecut, fiind estimată la aproximativ 660 milioane de tone. Prin comparaţie cu anul agricol 2000-2001, ea va fi mai mare cu aproape 80 milioane de tone.

La bursă, preţul grâului a avut o nouă scădere, fiind a patra săptămână de diminuare consecutivă a nivelului acestuia. Incertitudinile economiei mondiale şi mişcările financiare sunt primele incriminate, cu toate că evoluţia favorabilă a elementelor fundamentale justifică mişcarea actuală. În Europa, Grecia se afundă în criză, chiar în condiţiile în care votul, legat de planul de austeritate, a întrunit majoritatea parlamentară. SUA este luată şi ea în „colimator“ de finanţişti, precum şi de lupta Chinei cu inflaţia galopantă de mai bine de un an. Reluarea creşterii economice la nivel mondial este pusă în pericol ca urmare a acestui lucru, iar preţul petrolului a scăzut şi el. Situaţia s-a ameliorat în Europa şi SUA în luna iunie din punct de vedere climatic, iar recoltele din bazinul Mării Negre sunt considerate, în continuare, ca fiind bune. Disponibilităţile sunt în creştere la nivel global, competiţia fiind acerbă, ceea ce oferă un important potenţial de diminuare a preţului.

Cotaţiile grâului la Bursa din Chicago
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Porumbul, din statistică

După un început de primăvară incert, starea actuală a lanurilor de porumb este cel puţin bună. Este posibil ca ea să depăşească cu 40-45 milioane de tone nivelul anului trecut, îndreptându-se spre un record absolut de 870 milioane de tone.

La tranzacţiile bursiere, preţul porumbului a cunoscut şi el o săptămână de scădere, cu toate că piaţa produsului este destul de tensionată. Incertitudinile de ordin economic, cuplate cu acordarea subvenţiilor pentru filiera producătoare de etanol, au determinat fondurile financiare să se retragă de pe această piaţă, considerând-o ca fiind foarte riscantă. Contextul economic actual „apasă“ puternic asupra preţului petrolului, ducând la scăderea acestuia, dar, totodată, şi asupra preţului porumbului, care a înregistrat şi el scăderi importante. Condiţiile climatice s-au ameliorat în Corn Belt (SUA), existând doar incertitudini legate de faptul că însămânţările întârziate din primăvară ar putea determina în final o scădere a randamentelor. La nivel mondial, porumbul se cultivă în acest an pe o suprafaţă de 166 milioane de hectare, cu aproape 40 milioane mai mult decât în urmă cu două decenii. Temperaturile mai ridicate sunt necesare pentru a accelera ciclul vegetativ şi pentru a evita problemele legate de îngheţul timpuriu ce poate apărea în această toamnă. În Europa, climatul favorabil din luna iunie a dus la schimbarea datelor de pe piaţa porumbului.

Cotaţiile porumbului la Bursa din Chicago
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Orz mai puţin, dar şi mai ieftin

Recoltatul orzului se realizează în plin, randamentul fiind relativ eterogen în marea majoritatea a regiunilor cultivatoare din Europa. Franţa estimează o scădere a producţiei cuprinsă între 10 şi 15% comparativ cu producţia anului precedent. Scăderea producţiei nu este însă şi o „frână“ în calea scăderii preţului. Statele din bazinul Mării Negre au revenit pe piaţa mondială ca exportatori. Preţurile scăzute ale orzului din bazinul Mării Negre, sub cele europene, determină alinierea la acestea din dorinţa de a păstra competitivitatea produselor europene. Orzul furajer, pe piaţa fizică, livrat Rouen, a fost cotat la 175 euro/tonă.

Cotaţiile orzului FOB – FRANŢA
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Disfuncţionalităţi pe piaţa soiei

Producţia mondială de soia este estimată la 263 milioane de tone. Cu acest nivel se poate vorbi de un anume echilibru între cerere şi ofertă, având în vedere că sunt încă multe ţări care vor să cumpere un produs care la bursă este cotat cu aproape 560 de dolari tona.

Tendinţa de scădere a preţurilor s-a prelungit. Preţul uleiurilor vegetale traversează o perioadă mai delicată ca urmare a mediului macroeconomic mondial. Având în vedere această imagine a pieţei uleiurilor şi ţinând cont de preţul petrolului şi al seminţelor, au avut loc vânzări de lichidităţi realizate de către fondurile de investiţii. Cu un stoc scăzut şi cu o cerere în creştere venită din partea Chinei, boabele de soia au evoluat la fel ca şi porumbul, antrenând scăderi ale preţului uleiului.

Cotaţiile pentru soia la Bursa din Chicago
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Cotaţiile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Piaţa la floarea-soarelui

Preţul uleiului din floarea-soarelui a scăzut şi el pe fondul unei cereri scăzute. Se estimează că producţiile de floarea-soarelui din regiunea bazinului Mării Negre sunt în continuare bune, ele profitând de precipitaţiile căzute în ultima perioadă. Preţul florii-soarelui poate profita, în perioada următoare, doar datorită scăderii euro comparativ cu dolarul american.

Cotaţiile la floarea-soarelui FOB – FRANŢA
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Cotaţiile uleiului din floarea-soarelui la Bursa din Rotterdam
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Rapiţa devine tot mai scumpă

Adevărul este că seminţele de rapiţă au cunoscut în ultimii ani o creştere spectaculoasă a cotaţiilor la bursele europene, de la 393 dolari/tonă în 2009 la 700 dolari/tonă în 2011. La nivel mondial, se estimează o producţie totală de 60 milioane tone, dar o cifră exactă va putea fi dată abia după recoltare, având în vedere că ţările mari producătoare s-au confruntat cu unele condiţii climatice nefavorabile.

Preţul rapiţei a scăzut în ultima săptămână din cauza scăderii preţului petrolului. Contextul economic mondial face ca preţul „aurului negru“ să scadă şi, ca urmare, şi preţurile celorlalte uleiuri vegetale. Elementele fundamentale ale pieţei rapiţei sunt tensionate ca urmare a gerurilor din iarnă înregistrate în Europa Centrală, dar şi a secetei din vestul Europei. Activitatea de procesare poate duce la diminuarea consumurilor de rapiţă din cauza disponibilităţilor mai reduse. Europa se gândeşte mai degrabă la importul de biodiesel din America Latină decât la achiziţia de cantităţi consistente de rapiţă. Scăderea preţului petrolului, cuplată cu contextual economic mondial, rămân determinante în evoluţia preţului rapiţei, ţinând cont şi de randamentele ce se prefigurează.

Cotaţiile rapiţei – MATIF
(tabelul îl găsiţi în revista tipărită)

Dumitru Daniel SANDU