Ești pregătit pentru agricultura viitorului?

Astăzi, observațiile spațiale permit fermierilor să ia, zilnic, deciziile corecte.

Mâine, când vor fi din ce în ce mai afectați de schimbările climatice, aceștia vor putea conta pe programe prin satelit și pe implementarea de noi servicii și instrumente pentru a face față provocărilor legate de productivitate și de protejarea mediului.

Sateliții Sentinels fac parte din programul european de protecție a mediului Copernicus. În ultimii ani, studiul suprafețelor continentale a devenit o problemă majoră, la scară globală, pentru managementul și monitorizarea teritoriilor, în special în ceea ce privește ocuparea terenurilor agricole și extinderea urbană. Din 2015, sateliții scanează fiecare suprafață de teren la fiecare 5 zile.

Aceste date sunt furnizate în mod public și gratuit pe platforma PEPS pentru părțile interesate.

În 30 de ani, sectorul agricol se va confrunta cu o dilemă majoră, și anume: cererea globală de calorii va crește cu 46% până în 2050, în timp ce resursele sunt în scădere.

Dar cum putem realiza acest lucru fără a epuiza calitățile solului, fără a defrișa pădurile, fără a crește cantitățile de îngrășăminte și pesticide, fără a economisi apa folosită pentru irigat și a păstra biodiversitatea într-un context global de schimbări climatice?

Actorii din lumea spațială și agricolă își unesc forțele în această direcție.

Astăzi, datorită observațiilor prin satelit, fenomenele meteorologice nu mai au aproape niciun secret. Buletinele meteo oferă cele mai fiabile indicații posibile despre vremea viitoare.

Desigur, nimic nu depășește faptul că fermierii controlează permanent starea culturilor lor, dar cu sateliți obținem atât o imagine de ansamblu, cât și niște date precise, datorită sateliților Sentinel-1 și Sentinel 2.

Prognozele meteo sunt bazate pe date spațiale la un nivel de 90%, iar restul din date terestre.

Se cartografiază cele 13,2 miliarde de hectare de pământ cu o acuratețe destul de mare, acest lucru fiind relevant deoarece așa se poate observa ce există pe sol: păduri, lacuri, construcții etc.

Aceste date furnizează instrumente de asistență decizională care sunt foarte utile operatorilor pentru a-și îmbunătăți productivitatea și a conserva mediul.

De ce este important să știm? Deoarece putem folosi rezervele de apă și să le ajustăm în funcție de precipitații; avem informații despre apariția paraziților și a bolilor pe plante, diminuăm riscurile de degradarea solului dacă plouă și vântul este violent.

Starea solului: care este nivelul lui de umiditate?

Sănătate bună a plantelor: care este conținutul lor de apă în clorofilă? Cum evoluează frunzele lor?

Monitorizarea culturilor: plantele cresc normal? Dacă nu, ce factori de mediu le afectează creșterea?

Potrivit Organizației pentru Alimentație și agricultură (FAO), în continuare producția agricolă va trebui să crească cu 70% până în 2050 pentru a hrăni populația lumii aflată în creștere.

În mod ciudat, o parte a răspunsului se află la sute de km deasupra capetelor noastre. De acolo de sus, sateliții colectează informații foarte utile pentru a crea instrumente de luare a deciziilor care să sprijine fermierii în activitățile lor agricole.

De acolo de sus, sateliții observă unde, când și în ce proporție ar trebui să udăm plantele?

Cu 70% din consumul global de apă dulce, în medie, agricultura este, fără îndoială, sectorul economic care consumă cea mai mare cantitate de apă, conform FAO.

În țările aride și semiaride, 85% până la 90% din apa dulce este utilizată pentru irigarea culturilor.

Se estimează că, prin tehnicile standard/clasice, 30 până la 60% din apa utilizată se evaporă și nici măcar nu aduce beneficii plantelor.

Este suficient să spunem că, sub efectul încălzirii globale, fiecare picătură de apă trebuie folosită cu înțelepciune pe câmp.

Aplicația SAT-ir are misiunea de a studia necesarul de apă al culturilor și să calculeze cantitatea de apă existentă. Cu o acoperire globală la fiecare 3 zile și o rezoluție de 60 m, va face posibilă o gestionare mai bună a irigării și va oferi o avertizare timpurie în caz de secetă.

Când unei plante îi lipsește apa, temperatura ei crește instantaneu, dar nu o vezi imediat pentru că frunzele se îngălbenesc doar puțin câte puțin. Măsurând temperatura suprafeței, aplicația satelitară franco-indiană Trishna va detecta stresul hidric cu două săptămâni înainte să apară îngălbenirea frunzelor.

Pentru a realiza acest lucru, datele satelitare se dovedesc foarte utile!

Aplicația indică astfel unde, când și cât de mult trebuie udat în funcție de utilizarea fiecărei parcele: specii cultivate, natura solului, condițiile meteorologice etc.

În timp ce datele satelitare au o contribuție uriașă, ele sunt doar o parte a soluției. Provocarea este imensă și această întrebare implică operatorii de pe teren, precum și actori instituționali, oameni de știință și pe noi înșine, consumatorii de la capătul lanțului. În studiile prospective realizate de FAO, indiferent de scenarii, două pârghii apar invariabil pentru a rezolva ecuația alimentară mondială până în 2050.

Vestea bună este că deținem control direct asupra lor chiar acum! PNUM (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu) estimează că, cantitatea de cereale folosită astăzi pentru hrana animalelor corespunde cu energia alimentară necesară.

Este nevoie de 4 calorii din plante pentru a produce 1 calorie animală de carne de porc sau pui și de 11 calorii vegetale pentru o calorie de carne de vită sau oaie.

Provocarea este imensă: cum să dezvolte cea mai eficientă producție posibilă, reducând în același timp cantitățile de inputuri care sunt dăunătoare mediului, sănătății umane și portofelului fermierilor?

În 2019, subliniază un raport realizat de Banca Mondială, utilizarea masivă a îngrășămintelor pe bază de azot a reprezentat una dintre principalele surse de poluare a apelor din întreaga lume.

Roboții își pot găsi singuri drumul între brazde datorită sistemului european de geolocalizare Galileo dezvoltat de Uniunea Europeană.

Nu mai este nevoie să se răspândească îngrășământul abundent și uniform, fermierii pot controla fertilizarea la minim posibil economic. Agricultura de precizie în acest sens este un prim pas spre tranziția agro-ecologică.

În Franța, programul Farmstar ajută 18.000 de fermieri să reducă cantitățile de îngrășăminte.

Naïo Technologies a dezvoltat 3 roboți, aceștia fiind însoțitorul perfect pentru fermieri.

Se face referire la datele de observație de la sateliți, drone și avioane, combinându-le cu datele meteorologice și modelele agronomice. Concret, operatorul primește un card care este încărcat pe consola tractorului său. Ghidat de sateliții GPS și GALILEO, fermierul setează doza potrivită de îngrășământ în locurile potrivite din parcelă.

Munca pe câmp este obositoare și consumatoare de timp. Deci, sectorul agricol a dezvoltat întotdeauna tehnici de mecanizare pentru a câștiga eficiență, mâine vor fi roboți inteligenți, ghidați prin satelit (mulțumesc GALILEO!) care vor sprijini fermierii în sarcinile lor.

Agreenculture a dezvoltat roboți super inteligenți pentru a facilita agricultura durabilă.

Prin alegerile noastre de consum, susținem o anumită formă de producție. Desigur, agricultura intensivă convențională a făcut posibilă creșterea recoltelor până în prezent. Pe baza datelor FAO, cercetătorii ajung la următoarea concluzie: circuitele alimentare locale scurte răspund mai multor așteptări la nivel economic și social.

Prin consolidarea legăturii dintre mediul rural și cel urban și prin promovarea menținerii și dezvoltării fermelor familiale, agricultura locală ar putea fi una dintre cheile încurajării evoluției generale a sistemului alimentar: reducerea transportului, mai multă sezonalitate, echilibru nutrițional mai bun, distribuția valorii economice, recunoașterea profesiei, preț corect, calitate etc.

Reducem deșeurile: peste 30% din toate alimentele pe care le producem sunt acum aruncate.

Dincolo de suveranitatea alimentară, beneficiile agriculturii durabile sunt considerabile la nivel de mediu: o reducere a poluării datorată utilizarii reduse de pesticide și îngrășăminte sintetice și o cerere mai scăzută de combustibili fosili.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU