Ediție jubiliară Agro Expo Bucovina
Ca în fiecare an, primul târg agricol important are loc la Suceava, acolo unde Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar și alte instituții importante din județ, organizează târgul naţional de agricultură şi industrie alimentară, Agro Expo Bucovina. Ediția din acest an, a XV-a la număr, s-a desfășurat în perioada 23-26 martie și a reunit aproximativ 70 de expozanţi din ţară și străinătate specializaţi pe diverse sectoare ale agriculturii.
Expozanți diverși, vizitatori curioși
Așa am putea sintetiza ediția din acest an a târgului de la Suceava. Cei aproximativ 70 de expozanți și-au pregătit standurile pentru a putea fi vizitate de bucovineni, și nu numai, astfel încât ambele părți să aibă de câștigat. Expozanții să se facă cunoscuți și să își vândă produsele sau serviciile, iar vizitatori să găsească informațiile sau produsele de care au nevoie.
„Să organizezi o astfel de manifestare nu este neapărat un lucru dificil, dar necesită foarte multă implicare și determinare. Față de anul trecut, putem spune că am mai crescut, pentru că au fost prezenți mai bine de 60 de expozanți și am încercat să avem o diversitate mai amplă. Este adevărat că avem expozanți care au fost alături de noi încă de la începuturi și automat nu puteau lipsi în acest an, dar am avut și expozanți care au fost la prima participare și care au stârnit interesul vizitatorilor. În sectorul utilajelor agricole, expozanții au fost mulțumiți deoarece au fost vizitați de fermieri interesați cu adevărat de marfa lor, deci putem spune că târgul și-a atins scopul“, a declarat Camelia Gavriliuc, organizatorul Agro Expo Bucovina.
Produs în Bucovina
Pe lângă standurile producătorilor de utilaje, de echipamente și tratamente pentru zootehnie, de nutrețuri, îngrășăminte, pesticide, material săditor și alte produse necesare acestui domeniu vast, în cadrul târgului au fost prezenți și reprezentanți ai asociației Produs în Bucovina.
„Am găsit această asociație cu motoarele nu foarte bine turate, de aceea vreau să ne extindem. Nu demult ne-am întâlnit cu membrii asociației, pentru că vrem să participăm în cadrul anumitor târguri naționale și internaționale, dar vrem să mergem la pachet, adică promotorii turismului din zonă, meșteșugarii, reprezentanții tradițiilor populare și cei ai gastronomiei locale. Gastronomia din Bucovina este recunoscută național și internațional, membrii acestei asociații au intrat în marile magazine, de aceea trebuie să ținem steagul sus și să oferim tot timpul produse de calitate. Țin să precizez faptul că, dacă îi trece cuiva prin cap să comercializeze produse sub marca Prosud în Bucovina, dar care are E-uri, atunci cu siguranță va fi exclus din asociație. Brand-ul Produs în Bucovina înseamnă natură, rețete tradiționale, curățenie și autenticitate, adică cumpărătorul trebuie să mănânce ceva ce nu poate găsi și în altă parte. Produsele naturale au fost prezente și în cadrul expoziției și au fost foarte apreciate. De exemplu, măicuțele de la Mănăstirea Dragomirna au adus produse naturale cu extract din plante, produse-medicament care sunt bine-venite pentru noi toți. Cu acest gen de produse trebuie să ieșim pe piață și să ne mândrim cu ele“, a specificat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
Standurile cu brânzeturi și mezeluri au fost printre cele mai vizitate, iar expozanții au fost, desigur, membri ai Asociației Produs în Bucovina.
„Producem mezeluri tradiționale, iar gustul lor vorbește de la sine, dacă pot spune așa. După ce o persoană gustă un produs, se convinge de calitate. Nu folosim conservanți sintetici și E-uri, ci folosim doar materie primă românească și atunci în fiecare bucățică de produs se simte gustul adevărat al cărnii. Avem foarte multe produse afumate, sunt ca o emblemă a noastră, pentru că sunt gustoase și sănătoase deoarece procesul se realizează în celule speciale, folosind doar lemn de fag care nu iuțește carnea, ba mai mult, o face mai gustoasă“, a specificat Ionela Bădiliță, reprezentant Rogelya Fălticeni.
„Societatea Zada se numără printre membrii fondatori ai asociației Produs în Bucovina. Materia primă pentru brânzeturile noastre provine de la producătorii de lapte din zona Horodnicului de Jos, pentru că acolo avem unitatea de producție. Și cum ne place nouă să spunem, brânzeturile noastre sunt făcute din lapte, cheag și sare. Nu adăugam lapte praf, E-uri sau conservanți. Laptele provine de la vaci care mănâncă pe pășuni sănătoase. De aceea ne-am dori ca românii să fie mai aproape de noi și să prețuiască produsele fabricate din materii prime autohtone și de calitate. Noi ținem foarte sus ștacheta calității și facem totul cu foarte mare grijă. Cred că în acest fel ne-am câștigat clientela și pot spune că ne lăudăm cu mulți clienți fideli“, a specificat administratorul societății, doamna Cristina Dumitrescu.
Bucovina înseamnă, printre alte, tradiție, din acest motiv în cadrul târgului au fost prezenți și meșteri populari care și-au prezentat produsele, dar au și demonstrat pe viu, cum se spune, ceea ce știu să lucreze mai bine. Mai mult decât atât, numeroși cântăreți de muzică populară au întreținut atmosfera pe parcursul celor 4 zile ale târgului.
Agricultura, încotro?
Concomitent cu târgul a fost organizat și Forumul Economic „Agricultura, încotro?“, ajuns în acest an la ediţia a IX-a. La eveniment au participat numeroși fermieri din zonă care și-au exprimat problemele și neajunsurile din sector în fața subsecretarului de stat din cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Maricel Floricel Dima, a prefectului Mirela Adomnicăi, a preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a primarului Ion Lungu şi a preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava, Nicolae Troaşe.
Printre agricultorii care au luat cuvântul, s-a numărat și domnul Dumitru Pădureţ, care a subliniat problema preţurilor: „Cea mai mare problemă este preţul foarte mic la produsele agricole. Lucrez 200 de hectare de pământ şi am vândut 10-12 tone de porumb cu doar 50 de bani/kg. Foarte puţin! E foarte greu să acoperi cheltuielile în aceste condiţii. Mai mult, nu am tractorişti, nu am unde să-i şcolarizez.“
Nici răspunsul reprezentanților nu a întârziat să apară: „Am participat la o conferință interesantă, cu multe puncte cheie, iar ca o primă concluzie pot spune că s-a evidențiat necesitatea înființării de cooperative sau alte forme de asociere, astfel încât să-și valorifice cât mai rentabil produsele“, a subliniat Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Prezenți în cadrul forumului au fost și crescătorii de animale, iar domnul Crăiuţ Alexandru din localitatea Moldoviţa a ridicat problema valorificării laptelui: „Ghidul pentru finanţare prevede un ajutor de doar 50%, restul de 50% trebuie să fie cofinanţare din partea asociaţiei. De unde să aibă 20 de oameni, cât numără asociaţia din care fac parte, atâţia bani ca să cumpere utilaje?“ Acestea sunt doar două exemple care evidențiază problemele agricultorilor din zonă, și nu numai, iar reprezentanții autorităților au promis că vor ține cont de informațiile aduse și vor încerca să le rezolve cât mai curând posibil.
„Pentru sectorul zootehnic am pregătit un proiect integrat – Cluster, cum se numește acum – care să îi ajute pe membrii Asociației Crescătorilor de Animale și în special pe crescătorii de oi, care se plâng că nu au unde să-și vândă produsele. De aceea noi, Consiliul Județean, vom pune la dispoziție aeroportul din Suceava pentru că am găsit potențiali parteneri în piețele arabe și vrem să organizăm un lanț integrat pentru a exporta carnea de oaie în țările arabe“, a declarat Gheorghe Flutur.
Larissa SOFRON, Ion BANU
Revista Agrobusiness nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 5-7
