Economie și moralitate
Secolul XX a fost unul al revoluțiilor – sociale, culturale, economice, politice și altele. Tot în secolul trecut, sistemul economic capitalist a avut de înfruntat, la nivel global, și primul „dușman“ – comunismul. Deosebirea dintre cele două sisteme era una fundamental filozofică, bineînțeles pusă și în practică. Pe scurt, în capitalism individul este cel care trebuie să-și satisfacă nevoile, iar dacă avem indivizi fericiți și societatea e fericită. În comunism totul e pe dos. Societății luate în ansamblu trebuie să i se asigure fericirea (de către stat) și atunci fiecare individ luat în parte va fi fericit. Cât de „fericiți“ au fost oamenii sub comunism, s-a văzut. Și desigur, din punct de vedere economic cele două sisteme erau diametral opuse. În capitalism este importantă libera inițiativă, iar în comunism conta doar „inițiativa“ statului care a impus sistemul economic centralizat. Și a venit momentul 1989.
Comunismul a căzut. Capitalismul era liber ca pasărea cerului să „zboare“ pe piețele statelor foste comuniste. Asta a însemnat înmiirea profiturilor companiilor din Vest. Dar tot atunci a mai apărut o problemă. În lipsa „concurenței“ comuniste, statele capitaliste au început să facă absolut tot ce își doreau. De fapt, dispariția polarității a creat un gol imens pe care s-au grăbit să-l umple companiile occidentale cu produsele și serviciile lor. Iar la începutul anilor ’90 a luat naștere o concurență acerbă.
Dacă până atunci se mai putea vorbi de o „moralitate în afaceri“, lăcomia corporațiilor supranumită „maximizarea profitului“ a început să dilueze încet, dar sigur, preceptele morale. Se știe că brutarul nu va face pâine pentru că îi este milă de cetățean, ci pentru că știe că va obține un profit din această acțiune. Se va strădui să facă pâinea cât mai bună nu pentru că vrea recunoștință, ci pentru că astfel își va vinde mult mai ușor produsul. Și, dacă până în anii ’90 pentru mediul de afaceri valorile de bază erau corectitudinea, respectarea prevederilor legale și a clauzelor contractuale și etica la locul de muncă, în anii de început ai secolului al XXI-lea multe companii au început să facă „ce vor mușchii lor“.
Bruma de moralitate s-a diluat ușor în dorința profitului cu orice preț. Economia capitalistă a reinventat lumea formei, omițând fondul cu totul. Produsele și serviciile sunt acum multe, în exces chiar, dar majoritatea de proastă calitate. Ideea de moralitate în afaceri aproape că nu mai există. De fapt, ideea de moralitate în sine a început să se stingă și în societate. Or, este bine-cunoscut faptul că, de-a lungul istoriei, numitorul comun al dispariției (chiar peste noapte) a tuturor imperiilor a fost unul singur: decăderea morală. Totală…
B. PANȚURU