Dulgher convertit în crescător de prepeliţe

Costin Constantin creşte prepeliţe de şapte ani. Mica afacere a luat o nouă turnură anul trecut, când şi-a vândut maşina pentru a avea bani de investiţii. Efortul a meritat însă, pentru că acum îşi permite să trăiască „la propriu“ din afacere.

Originar din localitatea Zăneşti, Costin Constantin este dulgher de meserie. În urmă cu şapte ani, forţat de nişte probleme medicale, nemţeanul a renunţat la profesie, optând pentru creşterea prepeliţelor. Profan iniţial în domeniu, fostul dulgher s-a specializat citind numeroase studii. A început cu 80 de prepeliţe, mai mult din pasiune, pentru ca, în urmă cu un an, să decidă extinderea afacerii. Mărturiseşte că a fost o decizie bruscă, motivată de creşterea cererii şi de faptul că „s-a dezgheţat lumea la minte“ şi a început să aprecieze calităţile oului de prepeliţă.

„În plus, în doar trei luni poţi să ajungi la producţie, nu trebuie să aştepţi vreme îndelungată să vezi rezultatele muncii, aşa cum se întâmplă în alte domenii.“ Fire practică, Constantin confecţionează acum şi cuşti pentru păsări. Cu alte cuvinte, întreprinzătorul poate să ofere celor interesaţi totul: de la ouă pentru incubat, prepeliţe, furaj, până la cuşti. Mai mult, are şi un sfat pentru începători: nu trebuie doar să aibă grijă de prepeliţe, ci să le şi iubească, ba chiar să le vorbească.

O investiţie rentabilă

În 2011, Costin Constantin a luat decizia să investească serios în creşterea prepeliţelor şi să mărească numărul acestora de la 80 de capete la circa 500. Şi-a vândut şi maşina pentru a amenaja o cameră nouă pentru păsări. Se gândeşte chiar să mai construiască încă una, dar depinde şi de cererea din piaţă. Spune că a investit în afacere circa 1.500 de euro, dar nu regretă pentru că acum trăieşte din ea. Constantin are şi un asociat, un nepot care se ocupă de partea de incubare, în timp ce el creşte efectiv prepeliţele.

De păsări se ocupă în general dimineaţa şi seara – câte două ore de fiecare dată –, iar la câteva zile le face curat. Curăţenia se face repede, pentru că nu este vorba decât de nişte tăvi metalice culisabile pe care le înlocuieşte.

Păsările sunt ţinute în baterii, cu o capacitate de circa 36 de bucăţi fiecare. Pentru hrană foloseşte un nutreţ pe care şi-l prepară singur – este vorba de un amestec de concentrat adus din Ungaria. Constantin spune că raţia zilnică este de 25-30 g de furaj pe cap de pasăre, maximum 40 de grame. Deosebit de importantă este însă temperatura camerei, cea optimă fiind de 22-24 de grade Celsius.

Ouăle le vinde în general la cunoscuţi – preţul este de 0,25-0,3 lei bucata pentru persoanele care fac tratament şi de 0,5-0,6 lei pentru incubat. În magazine nu ajunge, pentru că aici „e scump să pătrunzi“.

Constantin nu este însă un caz singular. Ca el sunt mulţi fermieri care au început să crească prepeliţe din pasiune, după care au descoperit că pot face o afacere. Ca să te convingi nu trebuie decât să arunci un ochi pe site-urile de vânzări on-line.

Mirajul profitului

În ultima vreme, interesul pentru creşterea prepeliţelor este în creştere nu doar pentru locuitorii din zona rurală, ci şi de la oraşe. Pentru aceştia din urmă este chiar o activitate suplimentară, pentru că îşi văd în continuare de serviciu, iar printre picături se ocupă şi de păsări.

De unde însă acest interes mare pentru prepeliţe? Simplu: pentru că prepeliţele încep să ouă în 40 de zile de la naştere – media la o singură pasăre fiind de 25-30 de ouă pe lună, iar la 500 de capete producţia zilnică este de 450 ouă. La un preţ de 0,3 lei bucata se pot obţine venituri zilnice de 135 de lei, din care se scad costurile de producţie (furaj, curent, apă).

În plus, pentru a începe o astfel de afacere nu ai nevoie de foarte mulţi bani. Îţi trebuie un spaţiu adecvat amenajat corespunzător – pe un metru pătrat se pot creşte 120 de prepeliţe (cuşti suprapuse) –, temperatură constantă şi să nu fie zgomot. Specialiştii recomandă ca la o baterie de 50 păsări să existe 13 masculi şi 37 de femele. Perioada de incubaţie este de 16-17 zile.

În plus, de la prepeliţă se foloseşte aproape totul: ouăle pot fi utilizate în alimentaţia zilnică sau în tratamente naturiste, carnea este foarte solicitată în supermarketuri şi restaurante, iar gunoiul este un bun îngrăşământ. Chiar dacă piaţa internă nu este formată, crescătorii pot lua în calcul exportul, mai ales că aici există o cerere mare. Nu trebuie decât să aibă curaj şi să se apuce de treabă.

Calităţile oului de prepeliţă

l conţine de 5 ori mai mult fier, calciu, potasiu, zinc;
l conţine de 6 ori mai multă vitamina B5 şi de 15 ori mai multă vitamină B2 decât oul de găină;
l oul este folosit în tratamente naturiste împotriva unor afecţiuni precum ulcer, astm, colesterol mărit, diabet, potenţă, boli de ficat etc.

Calităţile cărnii

Carnea de prepeliţă este foarte căutată în super­marketuri şi restaurante, pentru că are un conţinut scăzut în grăsimi şi colesterol.

Ioana GUŢE