fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Drama fermierului ajuns la mâna bancherului

Share Button

Dacă băncile vor trece la executarea forţată a datornicilor, aşa cum îi ameninţă, atunci este foarte posibil ca multe dintre investiţiile efectuate în agricultură să-şi înceteze activitatea, iar România să se compromită în faţa Uniunii Europene cu programele implementate de aceasta. Primul program de proporţii promovat de UE în România are în spate o susţinere financiară de 1,14 miliarde de euro, la care se adaugă şi contribuţia beneficiarilor direcţi, în sumă de 800 milioane de euro.

Acest aport propriu a fost acoperit mai ales pe seama unor credite bancare care aveau termene de scadenţă precise. Însă, la vremea respectivă bancherii lăsau să se înţeleagă că vor putea exista şi unele reeşalonări. Ei bine, aceste învoieli nu au mai fost valabile în momentul achitării ratelor la credit. Aşa s-au întâmplat lucrurile în cazul unora dintre membrii grupurilor de producători legume-fructe din Curtici şi Satu-Mare, care astăzi se află în situaţia de a fi puşi sub sechestru bancar şi care practic vor fi deposedaţi nu numai de investiţiile făcute, ci şi de averile personale.

Demolarea psihică a ţăranului

Horga Ioan din localitatea Sărăruş, judeţul Arad, a realizat prin SAPARD 1 ha de legume şi 20 ha de livadă superintensivă. În urma experienţei avute cu băncile a ajuns să gândească despre acestea că rolul lor este de a-i demola psihic pe fermieri.

Deşi poate după regulile bancare atitudinea lor pare a fi una corectă, în esenţă un fermier care nu e uns cu toate alifiile şi care ajunge să le bată la uşă iese întotdeauna cu capul plecat după părerea sa. Însă, din punctul de vedere al producătorului, banca ar trebui să acorde încredere şi implicit bani celor care au experienţă în producţie şi nu celor care stăpânesc arta conversaţiei.

Despre membrii grupului de producători din Curtici, fermieri de care este foarte apropiat, spune că aproape că nu mai au ce să sacrifice. Şi asta pe motiv că băncile nu acceptă situaţia de criză, de încetinire a vânzărilor şi încasărilor şi, prin urmare, mai puţin de 20% dintre ei pot să mai plătească ratele.

Visul devenit coşmar

Povestea lui Victor Codrea din Drăguşeni-Satu Mare e mai complicată, pentru că plăteşte de mai bine de un an rate pentru o investiţie care nu este realizată. Visul său, care constă în realizarea unei sere de 3.000 mp pentru căpşun, întârzie să se înfăptuiască deoarece constructorul a încasat banii, dar a plecat fără să mai realizeze construcţia.

Fermierul a încercat să discute cu banca, dar parteneriatul cu aceasta a funcţionat doar până la semnarea contractului. Deşi i s-a promis o perioadă de graţie de un an de zile dacă reuşeşte să achite dobânzile, acest lucru nu s-a adeverit. Mai trebuie spus că proiectul se ridică la valoarea de 100 mii de euro şi a primit finanţare prin SAPARD în 2007 cu credit subvenţionat prin Fermierul.

Un parteneriat înrobitor

Otto Varga din localitatea Doba judeţul Satu Mare. Cu un an în urmă, Otto Varga, din Doba-Satu Mare, era mândru de noul tip de seră realizat în ferma sa. Era şi mulţumit pentru că banca era înţelegătoare cu el, promiţându-i că îi va reeşalona din datoriile făcute pentru proiectele aflate în dificultate. De atunci şi până acum lucrurile au luat însă o altă întorsătură.

Reeşalonarea nu a mai avut loc, iar perioada de graţie, care în contract apărea ca fiind posibilă între 1 şi 5 ani, s-a redus la minimum posibil, adică la un an. Domnia sa susţine că aproape 80% dintre firmele care au accesat SAPARD-ul se confruntă cu aceleaşi probleme, motiv pentru care împreună cu grupul de producători de la Satu-Mare a cerut intervenţia ministerului în amânarea datoriilor. „Am fost generaţia de sacrificiu în ceea ce priveşte proiectele SAPARD, spune domnul Varga. Dacă pe noi, care am fost deschizători de drum ne distrug, oamenii nu vor mai face proiecte.“

Cei cu care am vorbit au reprezentat aşadar primul flanc în bătălia cu SAPARD-ul, luptă pe care la un moment dat credeau că au şi câştigat-o. Atunci erau parteneri cu băncile, iar acum se văd în situaţia de a fi executaţi de toate bunurile pe care le-au agonisit de-a lungul vieţii.

Valentina ŞOIMU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.