Domeniul agroalimentar, element-cheie al dezvoltării economice a României (II)

Share

Agricultura a fost anul trecut în atenția Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Comitetul a considerat că importurile de produse alimentare semnificativ mai mari ca exporturile au generat o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: (I) experiența altor țări arată o relație strânsă între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și (II) în lumina lecțiilor crizei generate de actuala criză sanitară, asigurarea securității alimentare devine prioritară. CNSM a invitat specialiști din Guvern, BNR, bănci, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România, asociații private de profil, autorități guvernamentale etc. să facă parte dintr-un Grup de lucru care să aprofundeze problema și să identifice posibile soluții. Analiza elaborată în cadrul acestui Grup de lucru, precum și recomandările propuse au fost aprobate de către toți reprezentanții din CNSM ai Guvernului, BNR și ai Autorității de Supraveghere Financiară, fără excepție. Această unanimitate poate ajuta la implementarea proiectului. CNSM a emis în luna iulie 2020 o recomandare către Guvern și către Banca Națională a României conținând 10 propuneri de soluții și încă aproape 50 de posibile măsuri pe care autoritățile sunt încurajate să le analizeze (toate materialele sunt publice, disponibile pe site-ul CNSM, http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/).

Valoare adăugată redusă

Multe dintre soluții ar putea părea provocatoare, având în vedere trăsăturile agriculturii din România care a rămas în bună parte la nivelul fermelor de subzistență, dependente de evoluțiile climatice, cu productivitate semnificativ sub cea europeană și generatoare de valoare adăugată redusă. Recomandările CNSM sunt însă în linie cu agenda europeană a sectorului agroalimentar, care alocă bugete tot mai consistente pentru digitalizare, dezvoltare inovativă și protejarea mediului.

De altfel, prima recomandare are în vedere creșterea accentului asupra dezvoltării unei economii verzi, mai prietenoase cu mediul. Uniunea Europeană alocă fonduri extrem de importante acestui obiectiv, iar domeniul agroalimentar din România se poate califica relativ ușor cerințelor. Statisticile europene au identificat agricultura României printre sectoarele fruntașe în emisia de CO2 sau alte gaze de seră. Recomandarea CNSM a fost ca Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în valoare de minimum 9,4 mld euro care să implementeze strategia UE de diminuare a riscului climatic („De la Fermă la Furculiță“), în linie și cu obiectivele specifice schimbărilor climatice din viitoarea Politică Agricolă Comună. Este recomandat ca aceste programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și finanțarea verde. De altfel, multe țări din regiune (Polonia, Ungaria, Slovenia etc.) au emis deja asemenea obligațiuni verzi, multe emisiuni fiind realizate chiar de guverne.

Tehnologizarea amplă a sectorului agroalimentar este o altă recomandare CNSM. Subiectul, de asemenea, se află în topul agendei europene și fonduri semnificative vor fi alocate în anii următori pentru implementare. România ar putea beneficia considerabil de această aliniere la prioritățile europene, din cel puțin două motive. În primul rând, România se plasează pe poziții dezavantajoase la nivel european în domeniul inovației (inclusiv în agricultură), astfel că orice progres este bine-venit. De exemplu, doar 1 la sută din firmele activând în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda, cu 22 la sută, și Suedia, cu 31 la sută). În al doilea rând, România are multe puncte forte pentru a trece la utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în agricultură și industria alimentară: infrastructura de telecomunicații, implicit acces bun la Internet, numeroși specialiști IT, atitudine în general favorabilă a firmelor și populației în asimilarea tehnologiilor digitale. De altfel, tehnologiile digitale ar putea compensa o parte din dezavantajul fragmentării pronunțate a terenurilor agricole din România (de departe, cea mai ridicată din UE). Recomandarea CNSM este ca Guvernul, prin MADR, să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în sumă de minimum 0,5 mld euro care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale“.

Nevoile de finanțare, ridicate

Nevoile de finanțare rămân ridicate, iar pentru o mai bună satisfacere a acestora recomandările CNSM se adresează atât Guvernului, cât și BNR. În primul rând, Guvernul, prin MADR și MFP, să se implice în creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor pentru susținerea firmelor din agricultură și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minimum

5 mld lei până în anul 2023). În prezent, fondurile de garantare a creditelor au o expunere de 6 la sută pe agricultură și 2 la sută pe industria alimentară. În al doilea rând, se recomandă BNR să disemineze periodic date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar. În al treilea rând, Guvernul este așteptat să revizuiască mecanismul certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil.

Problema eterogeneității mari în performanță și a dimensiunii reduse a firmelor din domeniul agriculturii a condus la două recomandări. În primul rând, a fost creată o metodologie transparentă (publicată pe site-ul CNSM) pentru identificarea potențialelor firme-campion în domeniul agroalimentar, firme care au potențial să crească sustenabil. La o primă simulare, rularea metodologiei a identificat aproape 500 de firme (din cele circa 33.000 de companii din sectorul agroalimentar), majoritatea covârșitoare având capital autohton, care ar putea fi mai mult în vizorul autorităților sau al creditorilor. Se recomandă BNR să revizuiască periodic această metodologie, în funcție de rezultate. În al doilea rând, CNSM recomandă punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (I) creează lanțuri alimentare, (II) generează clustere locale, (III) produc bunuri ecologice, (IV) produc bunuri care se află în Top 10 importuri bunuri agroalimentare, (V) se află în lista potențialilor campioni naționali, (VI) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din declarația „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale“ sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, respectiv care (VII) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE „De la fermă la furculiță“ sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii.

Nu în ultimul rând, CNSM recomandă Guvernului ca, în măsurile luate, accentul să fie mai mult pe calitate. Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare sau implementarea de strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate, reprezintă recomandări adresate Guvernului pentru ameliorarea calității. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri.


Măsuri de implementat

Suplimentar, pe lângă recomandările menționate, CNSM propune și alte aproape 50 de măsuri pe care autoritățile sunt încurajate să le implementeze. Aceste măsuri au în vedere șapte categorii de obiective: (I) reforme structurale, (II) stimularea exporturilor, (III) creșterea valorii adăugate, (IV) ameliorarea inovației, (V) creșterea calității, (VI) diseminare suplimentară de date statistice și (VII) acces mai bun la finanțare.

BNR contribuie la efortul implementării recomandărilor CNSM, dar sarcina cea mai grea revine Guvernului. Elaborarea de proiecte în sumă de aproape 10 mld euro, revizuirea activității fondurilor de garantare a creditelor pentru ca fluxul finanțărilor către firmele din domeniul agroalimentar să crească cu minimum 5 mld lei, elaborarea de strategii sau de propuneri privind amendarea diverselor acte normative etc. sunt sarcini dificile. Sunt însă premise ca și restul recomandărilor CNSM de diminuare a vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare să fie îndeplinite integral și la timp. În primul rând, experiența Grupului de lucru CNSM arată că există expertiză în rândul autorităților pentru îndeplinirea recomandărilor menționate. Elementul-cheie este ca acest subiect să fie prioritar pe agenda autorităților, astfel încât acestea să aloce resursele umane și de timp necesare. În al doilea rând, există interes din partea asociațiilor private de profil, a instituțiilor de credit etc., de a aloca resurse umane, financiare și de timp pentru a sprijini autoritățile în acest demers.


Contextual globalizării

Evident, nu există un răspuns unic la provocările de competitivitate și dezvoltare în domeniul agroalimentar, a căror soluționare ar conduce la efecte pozitive în lanț atât din perspectiva macrostabilității, cât și a dezvoltării economice în general și a bunăstării populației. De aceea, inițiativa CNSM unanim îmbrățișată de cele mai importante categorii de actori cu relevanță în acest domeniu propune un set echilibrat de măsuri. Acestea vin să suplinească o abordare din păcate destul de fragmentată în prezent (pentru că alte măsuri și programe existau și anterior demersului CNSM). Este nevoie așadar de o abordare cu adevărat strategică și pe cât posibil mai unitară care să prevină risipirea resurselor și concentrarea eforturilor, ceea ce în opinia mea este unul dintre meritele pachetului de recomandări ale CNSM.

În al doilea rând, coerența este esențială. Prin urmare, este foarte important să găsim moduri în care putem îmbunătăți guvernanța pentru a mobiliza instrumentele necesare la nivel local, pentru a dezvolta proiecte cu adevărat fezabile economic și pentru a sprijini efortul de creștere la nivelul tuturor regiunilor. În condițiile globalizării economiilor naționale, a situației macroeconomice actuale ce necesită o ieșire cât mai rapidă și sustenabilă din criză pandemică care să conducă la ameliorarea vulnerabilităților existente, dar și ca urmare a necesității de a îmbunătăți calitatea vieții populației este necesar să avem în permanență în vedere și să sprijinim prin politici publice înțelepte și echilibrate cele trei obiective foarte importante ale sectorului agroalimentar național: 1. asigurarea suveranității alimentare a țării pe baza substituirii importurilor; 2. îmbunătățirea calității și competitivității produselor agricole interne; 3. asigurarea unui nivel ridicat de trai în zona rurală prin dezvoltarea socio-economică a tuturor regiunilor și reducerea disparităților dintre acestea.

Toate aceste lucruri ne obligă să urmărim nu doar prezentarea problematicii induse de necesitatea dezvoltării sectorului agroalimentar, dar și modul eficient în care soluțiile (multe dintre ele fiind deja discutate și cunoscute în spațiul public) sunt puse în practică. Capacitatea unei țări de a progresa este legată în mod clar de modul în care poate să pună în practică și cu rezultate rapide politicile publice sectoriale, care să realizeze o dezvoltare constantă. Deloc simplu, acest fapt este provocarea noastră într-o lume dinamică, în care flexibilitatea și inovația reprezintă premise necesare, dar nu și suficiente pentru reușită.

Leonardo BADEA, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator BNR