Paradoxul insolvențelor în Europa: miracol și miraj

Share

Criza economică determinată de pandemia de COVID-19 a generat insolvențe în Franța și în întreaga zonă euro. Însă, în 2020, și chiar dacă impactul real al crizei COVID-19 a rămas incert, numărul de insolvențe a scăzut în toate marile economii europene. Potrivit cercetărilor efectuate de Coface, lider în asigurările de credit, diferența dintre deteriorarea preconizată a sănătății financiare a companiilor și numărul insolvențelor sugerează că există un număr mare de „insolvențe ascunse“ care au fost amânate, mai degrabă decât prevenite. Acest lucru sugerează că atât în Franța, cât și în Europa există un număr mare de companii neviabile a căror închidere este doar o chestiune de timp.

O tendință similară în principalele țări din zona euro

În Franța, soarta a 22.000 de companii rămâne nerezolvată: se așteaptă ca aceste „insolvențe ascunse“ să se concretizeze treptat până în 2022. Coface estimează că numărul „insolvențelor ascunse“ este de 8.600 în sectorul construcțiilor, 1.800 în comerțul cu amănuntul, 1.500 în industria prelucrătoare, 1.200 în servicii de afaceri și 800 în transporturi. Până în prezent, deși criza economică a afectat sectoarele în mod inegal, numărul insolvențelor a scăzut, inclusiv în sectoarele care se află în stagnare de câteva luni. În mod similar, toate regiunile franceze au înregistrat o scădere clară a numărului de insolvențe în 2020, variind de la 34% în Bretania la 49% în Corsica. În Franța, fără Fondul de Solidaritate al țării, rezultatul operațional al sectorului de ospitalitate și catering s-ar fi contractat cu aproximativ 109%, în loc de 17%. Impactul insolvențelor asupra pierderilor de locuri de muncă a fost totuși limitat la 126.000, cel mai scăzut nivel din 2006.

În Germania, Coface estimează că numărul insolvențelor ascunse este cu 21% sub nivelul din 2019 (la aproximativ 3.950 de insolvențe). La începutul pandemiei, Coface se aștepta ca insolvențele să crească cu 9% în 2020, dar au ajuns să scadă cu 15%. Acest rezultat se datorează parțial guvernului german care a impus temporar un moratoriu asupra procedurilor de insolvență pentru a acorda timp măsurilor de stimulare să intre în vigoare. Cu toate acestea, sectoarele metale și auto, ambele aflate în recesiune cu mult înainte de pandemie, au înregistrat o creștere a insolvențelor comparativ cu 2019.

În Spania, măsurile de sprijin s-au dovedit eficiente. De exemplu, în sectorul comerțului cu amănuntul simulările Coface indică faptul că măsurile suplimentare au limitat scăderea profiturilor la -26% în al doilea trimestru, comparativ cu -67% dacă acestea nu ar fi fost puse în aplicare. Aceste măsuri nu au reușit totuși să prevină o creștere semnificativă a insolvențelor în sectorul turistic, cu 90% an la an în a doua jumătate a anului 2020. La nivel global, insolvențele ascunse spaniole sunt estimate la aproximativ 1.600 (34% din nivelul înregistrat în 2019).

În Italia, Coface estimează dimensiunea insolvențelor ascunse la aproximativ 39% din nivelul lor din 2019 (sau 4.100 insolvențe). Conform calculelor Coface, insolvențele ar fi trebuit să crească cu 7%.

O perspectivă îngrijorătoare

Insolvențele ascunse nu se vor manifesta în 2021 în totalitate. Continuitatea moratoriilor, a măsurilor de ajutor și a sprijinului din partea băncilor vor fi decisive. Procesul de „recuperare“ a insolvențelor începând cu anul 2021 se va corela direct cu rata la care măsurile restrictive nu vor mai fi în vigoare, care la rândul ei va fi determinată de viteza cu care sunt lansate vaccinările. Acest proces va depinde, de asemenea, de disponibilitatea statelor de a continua să ofere sprijin, mai ales că majoritatea companiilor vor începe să ramburseze împrumuturile garantate de stat doar din 2022 (cum este cazul în Franța, de exemplu).

Ce se întâmplă în România…

Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 8,06% în primele două luni din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, fiind înregistrate 787 de insolvenţe, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) potrivit Agerpres. Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 167, în creştere cu 38,02% faţă de ianuarie-februarie 2020. Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Cluj, cu 78 de insolvenţe (plus 62,5%), Bihor – 74 (minus 21,28%) şi Braşov – 41 (plus 46,43%). În judeţul Harghita s-a înregistrat o singură insolvenţă, în Neamţ două, şi în Vaslui şi Covasna câte trei. Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a consemnat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 230 (plus 2,68%), în construcţii 131 (minus 10,27) şi în industria prelucrătoare – 97 (minus 9,35%). În februarie 2021 au fost înregistrate 471 de insolvenţe, cele mai multe în Bucureşti (107) şi în judeţele Cluj (51) şi Bihor (50).

Tot potrivit ONRC, numărul firmelor radiate la nivel naţional a scăzut cu 4,67% în primele două luni din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 9.583 radieri. Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 1.503 (plus 7,59% faţă de ianuarie-februarie 2020) şi în judeţele Constanţa – 445 (plus 1,14%), Timiş – 437 (plus 14,1%) şi Cluj – 394 (minus 9,43%). La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Teleorman – 69 (în scădere cu 42,5% faţă de primele două luni ale anului trecut), Ialomiţa – 81 (plus 14,08%) şi Mehedinţi – 87 (minus 28,69%).

Ion BOGDAN