Direcțiile agricole se reorganizează a doua oară, în trei ani
Toate direcțiile agricole județene din țară au fost, în luna ianuarie, în reorganizare. În fapt, este vorba despre aplicarea oarecum tardivă a Legii nr. 157/2016 privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, intrată în vigoare pe data 23.07.2016, lege care a așteptat HG 860, în vigoare de la data de 22.11.2016, cu reglementări clare privind organizarea, funcționarea și stabilirea atribuțiilor noilor direcții.
Ultima restructurare din 2015, când compartimentele „inspecții“ și „fitosanitar“ au trecut în subordinea MADR, iar alte atribuții au fost preluate de APIA (reconversie pomicultură și viticultură) și AFIR (dezvoltarea rurală – compartimente găzduite de DAJ-uri, dar cu subordonare la București), a lăsat direcțiile agricole fără personal și aproape fără obiect de activitate. La vremea respectivă, lucru nepus în practică până la urmă, se vehicula și ideea trecerii DAJ-urilor în subordinea consiliilor județene. În 2016, MADR a reevaluat această situație și a emis, în consecință, actele normative adoptate de Parlament și Guvernul Cioloș, prin care principala structură agricolă în teritoriu a fost reconsolidată. Să vedem și până când, dat fiind faptul că aproape orice nouă putere politică vine cu viziunile sale, pe care le pune în practică mai mult sau mai puțin inspirat.
Modalitate de reorganizare
Prin L 157 și HG 860, noile direcții agricole județene au preluat activitatea, personalul, patrimoniul și atribuțiile fostelor direcții agricole, ale camerelor agricole județene (consultanța agricolă) din cadrul consiliilor județene (acestea se autofinanțau, dar primeau și subvenții de la MADR), ale compartimentelor funcționale din subordinea Direcției monitorizare inspecții, verificare și control din cadrul MADR (inspecțiile detașate în 2015) și casele agronomului, unde există. DAJ-urile vor avea în structura lor și oficiile pedologice, însă acestea sunt ordonatori de credite și se autofinanțează în totalitate. Numărul de posturi este diferit pentru fiecare județ, fiind stabilit la nivel de MADR. Conducerile vor fi asigurate de un director executiv (de regulă provenind de la fostele DAJ-uri), un director executiv adjunct (de la consultanță) și cel puțin doi șefi de serviciu (oficiile pedologice sunt conduse de un director, ca și până acum). Structurile vor fi finanțate din venituri proprii și din subvenții de la MADR.
Doar 35 de posturi în Prahova, 40-45, în alte județe
În Prahova, dat fiind faptul că fosta DAJ avea șef interimar, pozițiile de conducere au fost preluate de fosta Consultanță agricolă. Director executiv este așadar ing. Mita Enache. Pentru astăzi luăm, spre exemplificare, modul de reorganizare a DAJ Prahova. Iar aici avem prima dată și o astfel de regrupare, prin investiții rapide în îmbunătățirea și modernizarea spațiilor din clădirea DAJ, cu bani, atenție!, din bugetul fostei Consultanțe (camere) agricole! Numărul de posturi aprobat este de 35 (ocupate – 29, 6 – vacante), din care patru – de conducere și 6 în teritoriu (pentru 104 localități, deci o încărcătură de aproape 17 localități/inginer!), instituția având compartimentele administrativ-contabilitate (inclusiv achiziții, juridic, personal, arhivă), politici agricole, consultanță și inspecții. La aceste posturi se adaugă cele de la Oficiul pedologic, structură care are propria sa schemă de funcționare. În alte județe, organigramele ajung și la 45-50 de posturi. Ca număr de angajați, DAJ Prahova poate fi considerată o „direcție mică“, deși resursele agricole nu sunt deloc mici! Cum va funcționa DAJ de aici înainte a explicat noul director, ing. Mita Enache.
Exemplu de funcționare a unei DAJ reorganizată
În primul rând, vorbind despre veniturile proprii, acestea vor proveni din taxe și tarife, stabilite unitar, prin ordin al ministrului, cu respectarea legislației în vigoare, la propunerea direcțiilor. Ca regulă generală, specialiștii își vor păstra fișa postului (cea pe care au avut-o în vechile instituții), cu eventuale reatribuiri de sarcini. În privința atribuțiilor și activităților, renunțând la formulările oarecum rigide din hotărârea de guvern și fără a le cita pe toate, compartimentele se vor ocupa de ceea ce au făcut și până acum.
Consultanța agricolă va avea ca atribuții:
– formare profesională inițială și continuă de specialitate (se adresează fermierilor, pe diverse domenii de activitate, cursurile fiind ținute de specialiști din cadrul DAJ, care dețin atestate de formatori; până acum, tariful practicat în Prahova era de 200 lei/cursant, dar acesta va fi stabilit de MADR, la un nivel deocamdată neștiut);
– consultanță și asistență tehnică de specialitate pentru întocmirea documentației în vederea accesării de fonduri europene și naționale (inclusiv întocmire proiecte pe măsurile instalare tânăr fermier, modernizare exploatații agricole și ferme familiale, fostele ferme de semisubzistență, care primesc, în noua programare, 15.000 de euro);
– întocmește și avizează proiectele de amenajamente pastorale (din grupul de lucru mai fac parte primăriile, oficiile pedologice și, după caz, direcțiile silvice; specialiștii din teritoriu culeg datele primare (este și segmentul cel mai complex din cadrul proiectelor), iar la DAJ se concentrează toată documentația și se întocmesc proiectele. În Prahova, consultanța are deja 50 de contracte încheiate, la care e nevoie de acte adiționale, dată fiind schimbarea situației juridice, 29 de proiecte predate, iar altele 8 au fost realizate în altă formulă. Până la data de 1 ianuarie 2018, teoretic, ar trebui întocmite proiecte pentru restul de 46 de localități, ceea ce ar însemna, pentru faza de întocmire a bazei documentației, minimum 7 proiecte/inginer!);
– normele privind ecocondiționalitatea, codul de bune practici agricole privind nitrații;
– eliberarea avizelor consultative pe Legea nr. 145 a piețelor (în jur de 4.200 de avize/an, la nivelul Prahovei, care presupun și verificări la solicitantul atestatului de producător sau a carnetului de comercializare; în Prahova avizele au revenit consultanței, în lipsa implicării structurilor asociative, cu o singură excepție, cea a asociației conduse de Carmen Oancea);
– verificare în teren privind eventualele calamități naturale.
Politici agricole-atribuții:
– eliberează autorizații;
– implementează și promovează politica de dezvoltare a agriculturii ecologice și gestionează baze de date cu operatorii economici din acest domeniu;
– emite certificate de origine pentru biomasă;
– avizează proiectele de amenajamente pastorale;
– avizează înființarea și defrișarea plantațiilor viticole și pomicole și scoaterea din circuitul agricol a terenurilor;
– înregistrează și vizează contractele de cultură, vizează declarațiile de livrare, după caz, precum și contractele încheiate între cultivatori și fabrici procesatoare;
– colectează, prelucrează și raportează date statistice și operative din domeniile de activitate etc.
Inspecții-atribuții:
– inspecții legume-fructe, în industria alimentară, în domeniul organismelor modificate genetic și în cel al fertilizanților:
– verificări în teren (magazine, supermarketuri, depozite en-gros) privind standardele de comercializare a produselor și documentele de provenință + facturi (legume-fructe, carne și produse din carne, lapte și produse din lapte, pește și produs din pește, panificație);
– eliberează certificate de conformitate pentru produsele din import sau destinate exportului;
– verifică în teren producătorii agricoli cu privire la respectarea politicilor europene în domeniu;
– verifică în teren solicitările de defrișare livezi, viță-de-vie sau tăiere nuci;
– efectuează controale oficiale la toți cultivatorii de plante modificate genetic, până la nivel de solă, verifică respectarea legislației în vigoare în domeniu (până la probe recoltate din teren), verifică datele completate de cultivatori etc.;
– verifică respectarea cerințelor minime de utilizare a îngrășămintelor pentru asigurarea îndeplinirii standardelor UE.
Maria BOGDAN
Revista Agrobusiness nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 14-15