Orașele și comunele din România, după reclasificarea propusă de MDRAP

harta-depopulareÎn prezent, în România există 3.181 de unități administrativ-teritoriale de bază: 103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune. Toate cuprind 13.750 de localități: 320 de orașe / municipii reședință, 2.861 de sate reședință, 473 de localități componente ale orașelor / municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe / municipii și 9.626 de sate componente ale comunelor. În expunerea de motive privind rețeaua de localități, capitol care interesează în mod special, se spune că tendința de creștere a numărului de localități urbane în ultimele două decenii nu este fundamentată de tendința națională de scă­dere a populației: în perioada 1992-2011, numărul de UAT urbane a crescut cu 23%, în timp ce populația din mediul urban a scăzut cu 19%, iar gradul de urbani­zare a scăzut de la 54,3%, în 1992, la 52,8% în 2011. La fel s-au petrecut lucrurile și în cazul comunelor, care s-au divizat nejustificat, iar o parte din ele, la care se adaugă cele tradițional depopulate, nu-și pot asigura resursele de funcționare.

Sate și orașe depopulate

La nivel național, statistica realizată de MDRAP arată că, în perioada 1991-2012, 167 de comune s-au depopulat major, cu procente mai mari de 30% (cele mai multe sunt în Teleorman – 22, Argeș – 12, Mehedinți – 18, Caraș-Severin – 9, Hunedoara – 11, Alba – 13, Cluj – 13 și Sălaj – 8). Recordul absolut de depopulare îl deține comuna Brebu Nou, din județul Caraș-Severin, cu minus 86,4%. În alte localități populația aproape că s-a înjumătățit (Boișoara – județul Vâlcea, Izvoarele – județul Tulcea, Ilișești – județul Suceava, Bunila, Bulzeștii de Jos, Lunca Cernii de Jos, Balșa, Bâtrâna, Cerbăl – județul Hunedoara, Ponor, Mogoș, Râmeț, Ceru-Băcăinți – județul Alba, Târgușor – județul Constanța etc.). În același interval, în 35 de orașe, populația a scăzut cu mai mult de 20% (câteva exemple: Bălan, jud. Harghita – minus 52,04%, Mediaș, Sibiu – minus 31,08%, Solca, Suceava – minus 45,15%, stațiunile Predeal, Sinaia, Azuga, Băile Tușnad, Bocșa, Sovata, Slănic). În aceeași situație se găsesc și 12 municipii: Mediaș, Reșița, Carei, Orșova, Hunedoara, Turnu Măgurele, Vulcan, Brad, Brașov, Roșiorii de Vede, Petroșani și Sighișoara. MDRAP a imaginat și o altă categorie, formată din 44 de UAT urbane, care au mai multe caracteristici rurale decât de oraș (exemple: Broșteni – Suceava, Dăbuleni – Dolj, Baia de Aramă – Mehedinți, Comarnic – Prahova, Însurăței – Brăila, Tismana – Gorj, Recaș – Timiș, Mugeni – Vaslui). În fine, există și 758 de sate, inclusiv anexate municipiilor și orașelor, care au mai puțin de 100 de locuitori. Dintre acestea, atenție, 48 au zero locuitori!

Reclasificarea orașelor

MDRAP propune o nouă reclasificare a orașelor/ comunelor, subiect care a stârnit un adevărat taifun mediatic, invocându-se „obrăznicia“ de a modifica granițe nemutate de la locul lor de 75 de ani. Eronat: reașezări administrative s-au produs și în decada 1980-1989 (înființarea județelor Călărași, Sectorul Agricol Ilfov), și în perioada 1990-2007, când mai multe comune și-au luat rangul de oraș, iar altele s-au divizat, formând noi unități administrativ-teritoriale. Revenind la subiect, MDRAP propune 7 categorii de orașe:

– Categoria I – municipiu capitală, de importanță națională și europeană, având o populație de peste 1.000.000 locuitori;

– Categoria a II-a – poli regionali principali cu potențial transnațional, municipii de importanță națională și transnațională, având populație peste 250.000 de locuitori (400.000 de locuitori în zona de influență): Constanța, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași;

– Categoria a III-a – poli regionali secundari, municipii de importanță regională, având populație de peste 100.000 de locuitori (300.000 în zona de influență): Arad, Pitești, Bacău,Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Râmnicu Vâlcea;

– Categoria a IV-a – poli județeni principali, municipii reședință de județ, având populație de peste 40.000 de locuitori (200.000 în zona de influență): Alba Iulia, Bistrița, Reșița, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călărași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui și Focșani;

– Categoria a V-a – poli județeni secundari, municipii cu rol de echilibru la nivelul județelor, având o populație de peste 20.000 de locuitori (50.000 în zona de influență / potențial de arie funcțională urbană). Aici intră orașele cu rang de municipiu din fiecare județ (de exemplu Bârlad, Rădăuți, Carei, Turnu Măgurele, Sighișoara, Câmpina, Tecuci etc.);

– Categoria a VI-a – centre urbane cu rol zonal, municipii și orașe cu rol de servire teritorial la nivel subjudețean, având o populație de peste 5.000 (30.000 în zona de influență / potențial de arie funcțională urbană). Exemple: Cugir – Alba, Comănești – Bacău, Sângeorz Băi, Bistrița-Năsăud, Darabani – Botoșani, Rupea – Brașov, Cernavodă – Constanța etc.;

– Categoria a VII-a – centre urbane cu funcții specializate, municipii și orașe necuprinse în categoria precedentă și care sunt de regulă subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific funcțional turistic, economic, de transport, energetic, rezidențial etc. Exemple: Abrud și Sebeș – Alba, Mioveni – Argeș, Slănic Moldova – Bacău, Băile Herculane – Caraș Severin, Eforie, Năvodari – Constanța, Rovinari – Groj, Petrila, Uricani, Lupeni – Hunedoara, Fundulea – Călărași, Sovata-Mureș, Bicaz – Neamț, Mizil – Prahova, Gura Humorului – Suceava, Horezu – Vâlcea.

Comune poli rurali

La nivelul fiecărui județ vor exista câteva comune puternice, cu rol de „poli rurali“ (1-R). Numărul s-a stabilit prin fixarea unui prag de 1 pol rural la 50.000 de locuitori. Acestea pot prelua servicii cu rol teritorial în domeniul sănătății, educației, culturii, serviciilor sociale, comerțului etc. La alegerea lor s-au luat în considerare mai mulți factori, printre care rata migrației temporare a populației, dinamica edificării locuințelor, ponderea persoanelor cu studii superioare, ponderea locuințelor racordate la apă, gaze și canalizare, rețele rutiere și stradale și gradul lor de modernizare, lipsa unui oraș pe o rază de 25 km etc. Câteva exemple de comune-poli rurali: Buzău – Berca, Vernești, Beceni, Lopătari, Rușețu și Smeeni; Constanța – Cogealac, Cobadin, Deleni, Ostrov; Gorj – Mătăsari, Peștișani, Stoina; Suceava – Iacobeni, Crucea, Ostra, Cornu Luncii, Brodina, Moldovița, Pârteștii de Jos; Timiș – Nădrag, Bilde, Periam, Lovrin, Peciu Nou; Maramureș – Botiza, Ocna Șugatag, Petrova și Copalnic – Mănăștur. Toate celelalte localități rurale ar urma să fie încadrate în comune de categoria R-2. Reforma administrativă fixează reguli ce nu pot fi ocolite. Mecanismul instituit împiedică, de pildă, trecerea în cate­goria urbană a unor comune fără potențial de urbanizare și fragmentarea administrativă a altor comune. Transferul dintr-o categorie în alta se va face la propunerea consiliilor locale sau a MDRAP, cu consultarea populației prin referendum, dar numai dacă sunt respectate dotările prevăzute în anexele din lege și cu îndeplinirea a minimum șase, respectiv nouă din numărul prevăzut de indicatori pentru unitățile administrativ-teritoriale urbane și rurale.

Maria BOGDAN

Revista Agrobusiness nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 12-13

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email