Din 2019, sfecla roșie ecologică se va prelucra la Călărași

Investiția va fi făcută de un spaniol, partener de afaceri al fermierului care cultivă în Călărași cele mai întinse suprafețe certificate ecologic. Aurel Petruș (foto), unul dintre fermierii care fac cinste comunei Ștefan cel Mare din județul Călărași, spune că „este o veste extraordinară pentru agricultorii din județ și îi invită în fermă pe toți cei dispuși să mizeze pe această cultură să afle care este tehnologia de cultivare și condițiile de livrare“, convins că mulți îi vor urma exemplul și vor trece de la agricultura convențională la cea ecologică.

– Domnule Aurel Petruș, știu că reușiți de ani buni să valorificați la export peste 80% din producția obținută de pe cele 1.300 hectare certificate ecologic. În fiecare an, întreaga strategie a fermei este axată pe comenzile clienților externi care dictează practic structura de culturi. Ce veți recolta anul acesta?

– Ca în fiecare an paleta plantelor de cultură este extrem de diversificată, de la grâu, rapiță, mazăre de toamnă, camelină la floarea-soarelui, porumb, năut, soia, in de ulei și fasole. Pe lângă aceste plante, de anul trecut se adaugă, la cererea unui partener din Spania, sfecla roșie, cultivată în 2017 pe 5 ha în cultură dublă și 7 ha în cultură principală.

– Dintre toate acestea, care este cultura care vă aduce cel mai mare profit?

– Sfecla roșie, care de anul trecut este cerută la export, mai exact în Spania. Anul acesta este cultivată pe 8 ha în cultură principală și 15 ha în cultură dublă. Am mărit suprafața pentru că acum există cerere mult mai mare. Avem contractată o cantitate de 2.000 tone care trebuie să meargă în Spania. Tot pentru acest partener am semănat porumb zaharat. Este un început îndrăzneț, spun eu, având în vedere că porumbul se culege verde și trebuie să ajungă în Spania proaspăt. Gândim deja un experiment și pentru porumbul zaharat în cultură dublă în regim irigat.

– Ce va avea premergător acest porumb zaharat?

– Va avea mazăre de toamnă care se recoltează între 15 și 30 iulie, în funcție de vreme și este timp suficient pentru a face a doua cultură, având în vedere că porumbul zaharat are o perioadă de vegetație de 70-80 de zile.

– Pentru că spuneați că sfecla roșie este în acest moment cultura care aduce cel mai mare profit și poate vor dori și alți fermieri să vă urmeze exemplul, ce ați putea spune despre tehnologia de cultură?

– Cultura de sfeclă roșie am înființat-o pe 18 aprilie, s-au făcut mai multe lucrări de combatere a buruienilor, atât în toamnă, cât și în primăvară, dar am pierdut apa din sol și am semănat în teren uscat. La ora actuală se irigă, iar acolo unde cultura a primit apă plantele au răsărit. Norma de udare este una mică, în jur de 200 mc/ha timp de 3 ore, pe fiecare mutare. Este o udare de răsărire, nu avem nevoie de o normă mare.

– Care a fost densitatea la hectar?

– În acest an am achiziționat o semănătoare specială pentru sfecla roșie și am mers pe o densitate de 700.000 de semințe/ha, semănate în rânduri apropiate, două câte două, la 8 cm, pentru a permite o recoltare mecanizată cu o mașină de recoltat rădăcinoase. Urmează și alte lucrări de combatere a buruienilor, vom face în jur de 4-5 prașile mecanice și alte 4-5 prașile manuale, pentru că la recoltare cultura trebuie să fie curată, altfel mașina nu poate recolta în condiții optime.

– Care este dimensiunea optimă de recoltare sau care sunt cerințele clientului în acest sens?

– Pentru sortarea sfeclei am făcut o nouă investiție. Este vorba de o stație de sortare care va pregăti marfa astfel încât la livrare întreaga cantitate să aibă dimensiunea optimă, un diametru de 8-10 cm și nu mai mult de 300 g. Am achiziționat deja această linie, este la mâna a doua, cumpărată de la partenerul din Spania, și urmează să o instalăm.

– Cum livrați sfecla, ambalată?

– Ca și anul trecut, sfecla va pleca ambalată la saci mari „Big bag“, care permit aerului să intre în interior și vor fi transportați cu camioane frigorifice la o temperatură de 5 grade C în interior, pentru ca marfa să nu se deterioreze în cele 3 zile cât va fi transportată până în Spania.

– Ce producție sperați să obțineți anul acesta la sfecla roșie?

– Dacă anul trecut am obținut o producție de

35 tone/ha, anul acesta ne propunem o producție de 50 tone/ha.

– Ați avut anul trecut experiențe neplăcute, ceva ce ar putea constitui o lecție pentru dumnea­voastră în cultivarea sfeclei pe viitor?

– Da, anul trecut am semănat cu o densitate mai mică, cu o altfel de semănătoare, un utilaj pentru porumb, floarea-soarelui adaptată și nu a mers cum trebuie. Dar anul acesta lucrurile stau altfel, s-a semănat perfect, la o distanță între plante de 4,5 și 5,5 cm, semănate pe două rânduri, la densitate foarte mare și sperăm ca produsul să fie conform, așa cum și-l dorește cel din Spania. Am fost în Spania la fabrica acestui partener și am văzut că sfecla prea mare nu are ce căuta, nu au ce face cu ea.

– Aveți idee ce face clientul dumneavoastră cu această sfeclă? O conservă sau o vinde proas­pătă?

– Sfecla este fiartă la abur, natur, fără condimente și pusă în pungi speciale, vidată, cu termen de garanție 6 luni, pentru că așa este cerută pe piață.

– Dacă lucrurile merg bine și relația cu partenerul din Spania este mulțumitoare, veți mări suprafața cultivată cu sfeclă roșie?

– Buna întrebare! Și aici am o veste extraordinară pentru agricultorii din județul Călărași. Partenerul spaniol intenționează să construiască o fabrică pentru procesarea sfeclei roșii și a porumbului zaharat în România, chiar în județul nostru. Este o veste bună, iar noi am estimat că vom ajunge la 100 ha.

– Atunci, vă urez succes în tot demersul dumneavoastră și sper din suflet ca fermierii din Călărași să beneficieze din plin de această investiție cât mai curând.

– Să știți că acesta nu este meritul meu și cu mare plăcare spun că decizia patronului spaniol a fost influențată tot de un român, care a lucrat acolo și a reușit să îl convingă să vină în România să vadă ce terenuri avem, ce bogăție mare avem, dar nu prea știm să o valorificăm la nivelul care trebuie.

– Când sperați să fie funcțională această fabrică?

– Ei sunt foarte optimiști și spun că anul viitor această fabrică va fi dată în funcțiune.

– Mă bucur să aflu acest lucru, sper ca știrea înființării acestei fabrici de procesare a sfeclei roșii ecologice în România să determine fermierii români să reconsidere această cultură și să o privească la adevărata ei valoare.

Patricia Alexandra POP