Cu un câștig de 3 euro pe zi, agricultorii români sunt năpăstuiții Europei
Ultimul studiu dat publicității de Comisia Europeană pentru agricultură face o analiză „la sânge“ a fiecărui stat membru, analizând pe capitole suprafețele agricole, subvențiile, dar și veniturile agricultorilor.
În ceea ce privește România, experții europeni consemnează că, pe lângă faptul că agricultura românească este una dintre cele mai fărâmițate dintre statele UE, lucrătorii români din acest sector sunt cel mai prost plătiți. Astfel, potrivit raportului, salariul mediu al angajaților români din agricultură este de până la cinci ori mai mic decât al celor din statele bogate ale Uniunii Europene, precum Danemarca, Olanda sau Suedia. Potrivit documentului, românii, alături de bulgari, greci, lituanieni, letoni și polonezi câștigă, în medie, 3 euro sau chiar mai puțin pe oră, față de peste 15 euro cât câștigă angajații din agricultură în Danemarca, Olanda și Suedia. De unde aceste diferențe? Experții europeni sunt de părere că acestea provin în primul rând din faptul că în statele dezvoltate se practică un alt tip de agricultură, bazată pe ferme foarte mari, dar și datorită condițiilor economice din piețele respective. „Acele state membre care au cu precădere ferme de mari dimensiuni au și agricultorii cu cele mai mari venituri. Acele state membre unde predomină fermele mici (Bulgaria, România, Grecia, Portugalia) au și cele mai mici venituri“, se arată în raport. Totodată, potrivit aceluiași document, venitul este o reflexie a tipului de management și a productivității. Statistica europeană relevă însă un alt aspect prezent în fermele românești: forța de muncă este asigurată cu precădere de membrii familiei care deține exploatația și mai puțin de personalul angajat. „Volumul de muncă plătită este mult mai mică (sub o treime) față de volumul de muncă neplătită. Costul mediu per fermă (cu costul muncii la nivelul UE n. red.) a crescut cu până la 1.000 de euro în perioada 2007-2012. Totuși, creșterea a fost graduală“, se arată în raport.
Și… subvenții „pe măsură“
Tot din studiul Comisiei Europene pentru agricultură se observă lesne și diferențe mari între plata pe suprafață de care beneficiază, de exemplu, fermierii din Malta, unde este cea mai mare subvenție, și plata care li se dă fermierilor români care este, elegant spus, „minusculă“. Astfel, la nivelul anului 2014, media subvenției pe suprafață (SAPS) în Uniunea Europeană era de aproximativ 270 euro/ha. Astfel, cel mai mult primeau fermierii din Malta (600 de euro pe hectar), urmați de cei din Olanda (459 de euro pe hectar), Grecia (418 de euro pe hectar), Italia (394 de euro pe hectar), Franța (291 de euro pe hectar), Marea Britanie (222 de euro). În România subvenția pe suprafață a fost anul trecut de aproximativ 157 de euro pe hectar. În anul 2013 plata pe suprafață pe care au primit-o fermierii români a fost de 137 euro/ha. Totuși, de ce România beneficiază de o subvenție atât de mică? Subvențiile au fost acceptate de România la negocierile din Comisia Europeană ca plată pe suprafață, pe când ceilalți fermieri europeni încasează plata pe exploatație. România nu a putut negocia o plată pe exploatație pentru că terenul este fărâmițat, predomină suprafețele foarte mici de teren și, în consecință, s-a acceptat plata pe suprafață, la 1 ha. Prin comparație, în Uniunea Europeană media este de 16-17 ha. Nici datele statistice nu au favorizat deloc România. Exploatațiile agricole mici și multe fac ca la nivel național să fie diminuată producția la hectar.
Bogdan PANȚURU