Afaceri

Cristina Stan, apicultor din Urleasca, Brăila „Apicultura dispune de prea puține ajutoare din partea statului“

Share

Cristina Stan, apicultor din Urleasca, Brăila, ne povestește experiențele pe care le are alături de familiile sale de albine. Dragostea pentru albine i-a fost transmisă încă din copilărie, apicultura fiind ocupația principală în familia sa. În momentul de față are 25 de stupi și speră că va crește acest număr pe viitor.

România, pe locul 2 la numărul de stupi din Uniunea Europeană

70% dintre români consumă miere de albine, iar piețele de desfacere pentru apicultori în România sunt cele agro, magazinele alimentare, lanțurile de supermarketuri, dar și exporturile către țările Uniunii Europene. De asemenea, apicultorii pot accesa fonduri europene nerambursabile prin Programul Național Apicol 2020–2022 pentru dezvoltarea afacerilor în apicultură. Statisticile spun că, în anul 2018, aproximativ 1,8 milioane de stupi erau în exploatare, număr care nu s-a modificat substațial de atunci. În contextul acesta România este pe locul 2 la numărul de stupi în Uniunea Europeană.

În producția de miere a Cristinei Stan găsim un număr diversificat de produse care variază ca preț în funcție de tipul și sortimentul acesteia, de la 15 lei până la 60 de lei. Tipul de miere care are succesul cel mai mare este cea polifloră. Totodată, printre sortimente se numără și mierea de rapiță amestecată cu salcâm, iar printre derivate, miere cu semințe de dovleac, floarea-soarelui, cătină, miez de caise, căpăceală, faguri.

Deși este la început de drum, Cristina Stan ne spune că producția de miere pe an este, în medie, de 100 kg. Cel mai des comercializează mierea în târgurile organizate de autorități, dar și în piețele din Brăila. Ce ar dori tânăra să se îmbunătățească în apicultura românescă? „Dorim o implicare mai perseverentă din partea autorităților. Sistemul apicol dispune de prea puține ajutoare din partea statului. La ora actuală sunt alocați aproximativ 20 de lei pentru o familie de albine, un buget minim pentru creșterea acestora. De aceea noi, apicultorii, cu greu valorificăm producția de miere. Polenizarea este un element principal în creșterea și dezvoltarea plantelor. Producția de rapiță, spre exemplu, este condiționată de polenizarea ei.“

Obstacolele apicultorilor

Unul dintre impedimente este că, deși România a înregistrat un număr record la producția de miere, apicultorii au probleme cu valorificarea producției. „Un alt aspect este cel al schimbărilor climatice. Iarna, pentru că de cele mai multe ori vremea este instabilă și nefavorabilă, albinele au de suferit. De exemplu, acestea au început să culeagă polenul atunci când în timpul iernii s-a încălzit un pic. Temperatura a scăzut din nou, iar albinele au înghețat, fapt ce a dus la un număr mare de pierderi în populația de albine“, a mai adăugat Cristina Stan.

Beneficii…

Cristina Stan ne-a vorbit și despre beneficiile mierii de albine: „Mierea de rapiță este folosită cel mai des în tratamentele pentru ficat, iar mierea de cătină pentru imunitate și colesterol. Pentru o circulație mai bună a sângelui mierea cu semințe de floarea-soarelui oferă nutrienții necesari.“

Mierea, spre deosebire de zahăr, este un îndulcitor natural. Faptul că mierea are proprietăți antibactierene ajută la vindecarea unora dintre infecții, de cele mai multe ori la calmarea tusei și a durerilor în gât.

Când vine vorba de mierea românească producătorii au o gamă largă de produse din miere, cum ar fi poliflora, miere de tei, salcâm, coriandru, rapiță, floarea-soarelui, mai, baltă, amorfă, dar și altele.

Liliana POSTICĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *