Cresc preţurile produselor de bază

Energie

Preţul petrolului brut a continuat să crească, în ultimul trimestru al anului 2010, ca urmare a unei cereri neaşteptat de mari, ajungând undeva în jurul valorii de 97 USD/baril. Analiştii estimează că această tendinţă se va menţine şi pe parcursul anului 2011, prognozând că preţul petrolului va depăşi nivelul de 100 USD/baril cât de curând, ceea ce va ameninţa uşoara creştere economică anunţată în ţările dezvoltate. Factura energetică europeană a fost destul de încărcată ca urmare a preţului mare la gaz, precum şi a devalorizării monedei europene, ceea ce a dus la amplificarea tuturor costurilor.

Scumpirea alimentelor nu este doar conjuncturală

Preţul internaţional al numeroaselor produse agricole de bază a cunoscut o creştere consistentă pe parcursul ultimelor luni, specialiştii anunţând că această tendinţă se va menţine şi în anul 2011. Creşterea preţului cerealelor se va accentua ca urmare a producţiilor reduse cauzate de condiţiile meteo nefavorabile, ceea ce va duce la interzicerea exporturilor în numeroase state exportatoare.

Previziunile referitoare la campania de comercializare sunt dependente de condiţiile climatice.

Cererea majorată de energie a dus la creşterea preţului petrolului, cu efecte directe asupra preţului complexelor de oleaginoase, care sunt aproape de nivelul de preţ înregistrat în anul 2007. Din cauza unei recolte reduse în America de Sud, speranţele de redresare a preţurilor oleaginoaselor vor fi mici. Cu o cerere în creştere, preţurile vor rămâne ridicate pe toată perioada campaniei actuale de piaţă. Producţia scăzută de rapiţă din Canada va duce la creşterea preţurilor uleiului de rapiţă din Europa.

Preţul orezului thailandez a înregistrat o creştere spectaculoasă ca urmare a unei cereri mari, precum şi a îngrijorărilor legate de nivelul disponibilităţilor viitoare, considerate ca fiind foarte reduse. Cu toate acestea, aprovizionarea ar trebui să fie satisfăcătoare, deoarece inundaţiile nu au produs pagubele estimate iniţial, iar stocurile de intervenţie sunt suficient de mari.

Cererea pentru proteina animală

Preţul cărnii de vacă a continuat să crească, atingând nivelul cel mai ridicat. În acelaşi timp, preţurile mari ale furajelor şi şeptelul mai redus au dus la limitarea posibilităţii de creştere a producţiei de carne.

Cererea mare pentru carnea de ovină a dus la creşterea presiunii pe această piaţă, atingându-se recordul de preţ în anul 2010. Preţul atractiv al mieilor a încurajat agricultorii din marile regiuni producătoare de carne de oaie să-şi reconstituie şeptelul. În acelaşi timp, se constată o diminuare puternică a producţiei de carne de ovină, la nivelul Europei.

Preţul cărnii de pasăre a rămas stabil la sfârşitul anului 2010, crescând cu numai 0,2%, faţă de cel din anul 2009.

Cererea mare de produse lactate venită din partea Asiei, Federaţiei Ruse şi anumitor ţări exportatoare de petrol, combinată cu o creştere relativă a ofertei de lapte, a permis menţinerea preţului la un nivel ridicat, câştigând teren faţă de situaţia din anul anterior de piaţă. Preţul este însă inferior nivelului înregistrat în anii 2007 şi 2008, cu excepţia preţului untului.

Preţul internaţional al bumbacului a crescut puternic de la începutul anului de piaţă. Indicele A de CotLook a atins, în medie, 330 cenţi/kg în ultimele trei luni ale anului 2010, adică de două ori mai mult faţă de media înregistrată în aceeaşi perioadă a anului anterior de piaţă.

Preţul mondial al zahărului a crescut în toate cele patru trimestre ale anului 2010. Recolta diminuată a Braziliei, faţă de estimările iniţiale, producţia mică a Australiei, din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, precum şi restricţiile de export ale Indiei au dus la creşterea spectaculoasă a preţului zahărului pe piaţa internaţională. După luna mai a anului 2010, preţul zahărului a fost practic dublat, ca urmare a creşterii consumului peste estimările iniţiale.

Impactul opririi producţiei de îngrăşăminte

Preţul îngrăşămintelor a cunoscut o creştere spectaculoasă, ca urmare a unei cereri mai mari, alimentată fiind de preţurile ridicate ale materiilor prime.

Din nefericire pentru agricultorii români, distorsiunile pe piaţa mondială a îngrăşămintelor chimice se produc într-un moment în care România îşi încheie practic toate fabricile. Decizia este una strict economică şi are la bază sistarea sprijinului pe care statul îl acordă producătorilor de îngrăşăminte, mai ales prin furnizările de gaz metan. Nu probabil, ci în mod sigur, exportatorii de îngrăşăminte mai ieftine din ţările vecine vor profita de scoaterea de pe piaţă a fabricilor româneşti. Aşa că, în lipsa oricărei forme de concurenţă, ne putem aştepta la o scumpire a îngrăşămintelor până la o limită care va depăşi puterea de cumpărare a fermierilor români.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU