Laptele, produs de pomană
Tot mai mulţi ţărani şi fermieri de la noi renunţă la crescutul vitelor, fie că vorbim despre vaci de lapte sau despre oi. Şi asta dintr-un motiv foarte simplu: nu mai rentează. Dincolo de toate celelalte inconveniente – costuri mari pentru hrană, insuficienţa subvenţiilor, muncă multă – oamenii dau laptele mai mult de pomană centrelor de colectare. Practic, deşi la magazin un litru costă 4 lei, de la producător el pleacă numai cu 90 de bani. Desigur, este vorba şi despre TVA-ul mare practicat la noi, dar sunt şi destule nebuloase în afacerea asta, a laptelui, de se ajunge la aşa costuri pe raft.
Cert e că, oamenii, supăraţi, îşi spun: „Aşa nu se mai poate. O sticlă de suc costă aproape şase litri de lapte de-al nostru. Trebuie să mulg vaca odată ca să pot cumpăra apoi o sticlă de suc. Pe timpul iernii se ia lapte puţin de la vacă, nici nu se poate încropi de o sticlă de suc, de la cei 90 de bani pe litru. Aşa că, mai are rost să creştem animale?“
Întrebarea asta şi-o pun pregnant ţăranii din comuna ialomiţeană Adâncata, care renunţă pe capete la vechea îndeletnicire a creşterii vitelor. Desigur, la întrebarea asta ar trebui să răspundă numai guvernanţii…
(N.M.)
