Comisia Europeană nu vrea 51% produse românești în supermarketuri

Așadar, legea care obliga supermarketurile să vândă 51% produse românești ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Potrivit legii, cel puțin teoretic, fermierii vor avea unde să își vândă marfa. Iar, dacă nu respectă legea, comercianții riscă să li se suspende temporar activitatea, la care se adaugă și amenzi usturătoare de la 100.000 la 150.000 lei. Numai că acest lucru este puțin probabil să se întâmple. Pentru că, între timp s-a întâmplat ceva care a luat autoritățile prin surprindere… Dacă aplică Legea supermarketurilor, România riscă deschiderea procedurilor de infringement din partea Comisiei Europene. Iar asta înseamnă o sancțiune prin care România va fi obligată să achite aproximativ 500.000 euro pe zi.

Un anunț sec

România a primit o scurtă avertizare oficială din partea Comisiei Europene potrivit căreia Bruxelles-ul ar putea începe procedurile de infringement în legătură cu legea, adoptată de Parlament în luna iulie, care impune ca 51% din marfa vândută în magazine să fie produsă în România. Principalul argument adus de Comisia Europeană este că respectiva lege „încalcă principiile pieței libere și tratatele comunitare“. Cu alte cuvinte, respectiva lege nu ar face altceva decât să încurajeze concurența neloială în favoarea producătorilor români. Dar lucrurile nu sunt atât de clare precum par la o primă vedere. CE pare să uite că, în iulie 2014, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare prin care încurajează statele membre „să identifice modalități de îmbunătățire a protecției acordate micilor producători agroalimentari și comercianților cu amănuntul împotriva practicilor neloiale ale partenerilor comerciali ai acestora, care în general sunt mult mai puternici“. Este evident că practicile comerciale neloiale au în mod cert efecte negative, în special asupra IMM-urilor din lanțurile de aprovizionare cu alimente. Și nu o dată fermierii au atras atenția asupra faptului că, în ciuda faptului că prețul produselor a scăzut în România cu procente între 10-20% la poarta fermei, TVA-ul s-a redus de la 24% la 9%, conform indicelui prețului de consum, pe când prețul alimentelor s-a redus doar cu 3,8%. Iar diferența de preț la poarta fermei și diferența de TVA a intrat în profitul rețelei comerciale.

Reacții la infringement

Primul care a făcut anunțul despre procedura luată în calcul de CE a fost Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. „Recent a venit de la Comisia Europeană o atenționare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, inclusă în Legea nr. 150/2016 ce modifică și completează Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există două soluții: să renunțăm la acest procent de 51% sau să mai tergiversăm o perioadă. (…) Nu știu acum în ce constă penalizarea, mi-e greu să spun, dar probabil soluția este să ne aliniem din punctul de vedere al legislației“, a declarat Irimescu. La rândul său, deputatul Daniel Gheorghe a reacționat și el la amenințarea Comisiei Europene printr-o postare pe o rețea de socializare: „Comisia Europeană ne-ar amenința cu un infringement pe legea cu 51% produse agroalimentare românești pe lanțul comercial scurt. Trecând dincolo de ifose deontologice, ar trebui să fim realiști și să nu uităm că unul dintre domeniile industriale cu cel mai puternic «lobby» la nivel de Bruxelles este reprezentat fix de zona de «retail». Nu mai spun că atunci când corporații transnaționale puneau de un monopol ori cartel în piața noastră, când astfel de entități străine beneficiau de ajutoare de stat, favoruri fiscale ori chiar de păsuirea organelor de control finan­ciar, nimeni de la Bruxelles nu ne mai «infrigea» cu nimic. Să înțeleg că noi, românii, nu avem dreptul să ne dez­voltăm o piață agricolă internă sănătoasă și să susținem capitalizarea și dezvoltarea producătorului autohton? Iar consumatorii să fie obligați să consume tot felul de verdețuri ciudate modificate genetic, mere artificiale umflate cu injecții și «pulpe americane» rămase de prin rezerva militară a războiului rece? Nu-i așa, domnilor de la Bruxelles, că țăranul român e bun doar să-l cocoșați voi să vă care lăzile cu mărfuri din import la un salariu de mizerie ori să stea în picioare 12 ore să vă culeagă măceșele și murele, că o afacere mică și profitabilă nu are voie să dezvolte, că vă încurcă vouă socotelile?“ a scris deputatul pe contul său de Facebook.

O lege prost făcută?

Chiar dacă autoritățile nu sunt sigure la ce „amendă“ să se aștepte România dacă ar intra în infringement din partea UE, practica europeană sugerează că suma ar fi pe undeva pe la 500.000 de euro pe zi. Amintim că, după adoptarea legii în luna iulie, reprezentanții retailerilor au declarat că, dacă va fi aplicată, respectiva lege va produce un adevărat „măcel“ pe piața românească. De altfel, în afară de cei care s-au implicat activ în elaborarea legii și de marea majoritate a fermierilor, anumiți producători sau procesatori au declarat de nenumărate ori că legea care obligă marii retaleri să vândă 51% produse românești este pur și simplu inaplicabilă. Sorin Minea, președintele Federației Romalimenta, ne-a declarat că „Legea e prost făcută, termenii sunt prost gândiți, adică legea e inaplicabilă. În primul rând, noțiunea de lanț scurt este imposibil de aplicat pentru că definițiile sunt greșite. Am spus-o și o repet: este o lege populistă care nu are nicio legătură cu produsele românești sau cu vreun avantaj adus producătorilor români. Și încă ceva, pentru această lege avizul Consiliului Concurenței a lipsit, mai precis a fost negativ. Pentru că, potrivit normelor UE, este interzis să arăți că un anumit produs este favorizat în raport cu concurența“. În plus, reprezentantul Romalimenta spune că în acest moment este greu să mai găsești produse românești fără „ingrediente“ din străinătate. „Noi am încercat să spunem autorităților că există alte forme de încurajare a consu­mului produselor românești. Dar pentru asta trebuie schimbată legea și ascultate toate părțile implicate. Faptul că ei au dorit o lege politică și au vorbit doar între ei, oameni care nu au vândut în viața lor în supermaketuri și au zis că acum e momentul, toate astea au dus la un dezastru. Inclusiv definițiile din lege ale produselor din carne, ale lactatelor, toate sunt greșite… De exemplu, ei spun că produsul românesc trebuie să fie 100% din materie primă românească. Gândind așa, ciocolată românească 100% nu a existat niciodată. Salamul de Sibiu nu mai poate fi românesc pentru că are în compoziție și carne din Germania pentru că nu avem suficientă carne în România… Și tot așa…“, conchide Sorin Minea. Și, la final, venim cu o nelămurire. Polonia, țara care a încurajat cu miliarde de euro promovarea produselor poloneze atât pe piața internă cât și la export, s-o fi „bucurat“ de vreun „infringement“ pentru „concurență“ neloială?

Soluții, ceva?

„Există două soluții. Prima: dăm o lege scurtă și clară în care spunem că în România nu se vând decât produse românești în supermarketuri… Chiar dacă intrăm în infringement – asta e – măcar știm că avem doar produse românești și am terminat bâlciul. A doua – să se reglementeze corect relațiile dintre producători, procesatori și supermaketuri, în sensul că, atunci când se vorbește de produse românești, să se vorbească de filiere de produs, de parteneriate, așa cum se face în toată lumea, nu de alte bazaconii“.

Sorin Minea, președinte Romalimenta

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 6-7