Comerț versus hrană

În 2022, profiturile celor mai mari patru companii alimentare deja menționate vor ajunge la aproape 20 de miliarde de dolari SUA. În mod uimitor, în același an, PAM a încercat să strângă 22 de miliarde de dolari pentru a satisface nevoile alimentare a 345 de milioane de oameni din 82 de țări.

Din păcate, în acel an, organizația de ajutor alimentar a reușit să strângă doar suma de 14 miliarde de dolari. Din cauza prețurilor ridicate la alimente și petrol, PAM s-a confruntat cu dificultăți din ce în ce mai mari în satisfacerea nevoilor alimentare, costurile operaționale lunare în 2022 ridicându-se cu 73,6 milioane USD mai mult decât media din 2022 a acestor costuri în 2019, o creștere amețitoare de 44%.

Potrivit reprezentanților Programului alimentar: „sumele suplimentare cheltuite astăzi pentru costurile de operare ar fi hrănit 4 milioane de oameni timp de o lună.“

Este cu adevărat scandalos faptul că foamea în lume a crescut din cauza speculațiilor și a profiturilor extravagante ale marilor afaceri agricole, limitând în același timp capacitatea organizațiilor umanitare de a oferi ajutor și forțându-le să strângă mai multe fonduri pentru acoperirea costurilor crescute.

Chiar și în absența unei penurii alimentare globale, insecuritatea alimentară este o realitate zilnică pentru miliarde de oameni care trăiesc sub amenințarea secetei, a conflictelor și a creșterii prețurilor la alimente.

FAO estimează că între 690 și 785 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamea în 2022 și că, ținând cont de media (aproximativ 735 de milioane), se constata că 122 de milioane de oameni au suferit foamete în 2022 în plus față de 2019, înainte de pandemia Covid 19.

Din păcate, țările bogate au oferit puține răspunsuri la suferința și la foamea care au afectat multe țări chiar înainte de războiul din Ucraina. Apelurile umanitare ale ONU pentru a răspunde la crizele acute sunt subfinanțate în mod cronic. În 2021, doar 45% din apelurile ONU pentru Yemen și țările din Cornul Africii au fost finanțate și doar 29% din apelul pentru Siria.

În general, în 2023, ONU a raportat că doar puțin peste o treime din cele 57 de miliarde de dolari necesare pentru a oferi ajutor umanitar au fost finanțate, făcând anul cu cele mai grave deficite de finanțare din istorie.

Ceea ce s-a întâmplat în 2022 ridică o întrebare fundamentală pentru actorii umanitari: în timp ce hrana este disponibilă din abundență, inflația se datorează speculațiilor, creșterea profiturilor grupurilor mari și o pondere în creștere a producției de alimente este folosită pentru agrocombustibili, de ce se pune atât de mult accent pe menținerea pieței libere?

De ce a investit ONU atât de mult în Inițiativa pentru Cereale din Marea Neagră, când nu a răspuns la problema insecurității alimentare, ci a făcut să prospere afacerile marilor grupuri de agrobusiness, creditorilor și acționarilor acestora?

La începutul anului 2022, Programul de Alimentație Mondială s-a alăturat nefericit Băncii Mondiale și OMC în declarația comună care a cerut menținerea comerțului liber și a deturnat imperativul umanitar în beneficiul agro-conglomeratelor.

Dacă guvernele și instituțiile internaționale doresc cu adevărat să pună capăt suferințelor legate de creșterea prețurilor la alimente, ele nu trebuie să facă presiuni asupra țărilor care doresc să își reglementeze piețele și să asigure aprovizionare cu alimente suficiente pentru a-și păstra securitatea alimentară la nivel național.

Este esențial ca aceștia să recunoască și să respecte suveranitatea alimentară a tuturor națiunilor și responsabilitatea guvernelor de a garanta dreptul la hrană accesibilă și de calitate pentru toți cetățenii lor, în conformitate cu Orientările voluntare ale ONU privind dreptul la hrană.

În cadrul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră, pretinzând că luptă împotriva foametei în lume, ONU a fost incredibil de necinstită. A fost o încălcare a valorilor și principiilor articolului 55 din Carta Națiunilor Unite care prevede că instituția trebuie să promoveze condițiile progresului și dezvoltării în ordinea economică și socială.

Deoarece foamea mondială, conflictele și urgența climatică necesită o mobilizare internațională masivă, astfel agențiile și programele ONU, băncile occidentale și instituțiile financiare trebuie să fie trase la răspundere și forțate să-și concentreze eforturile pentru ajutorarea populațiilor și guvernelor în scopul binelui comun.

Un pas cheie pe care îl pot face țările pentru a reduce presiunea asupra piețelor globale este limitarea speculațiilor cu mărfurile alimentare și, în special, introducerea de restricții asupra piețelor futures în care speculatorii pariază pe prețurile viitoare.

Statele Unite, la fel ca Uniunea Europeană, au instrumentele și mecanismele care le-ar permite să acționeze, în special Comisia de tranzacționare a mărfurilor futures și Autoritatea Europeană pentru valori și piețe. Au nevoie doar de voința politică de a consolida și utiliza aceste mecanisme.

Oxfam spune ca 9 trilioane de dolari ar putea fi strânse doar prin impozitarea averii celor mai bogați 1% și a profiturilor celor 722 dintre cele mai mari corporații din lume.

După cum a subliniat Oxfam, „Țările bogate trebuie să asculte cererile țărilor sărace de a revizui sistemul fiscal internațional pentru a-l face mai incluziv și mai echitabil.

O convenție fiscală a ONU ar putea deschide calea pentru reformele sistemului fiscal internațional, care în prezent favorizează țările bogate. Pe măsură ce organizațiile umanitare se străduiesc să găsească resurse pentru a finanța intervenții care salvează vieți, subfinanțarea lor cronică ar putea fi ușor rezolvată prin crearea unui astfel de mecanism de finanțare a solidarității globale.“

Momentele decisive sunt momente de mare claritate când apar noi perspective și oportunități pentru a realiza schimbări mari. Deși foamea mondială, conflictele devastatoare și suferința imensă existau, războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu ar trebui să fie un punct de cotitură major.

Este timpul să contestăm ordinea stabilită pentru a deschide calea pentru soluții reale împotriva foametei.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU