Claas-ul s-ar fi vrut mai mult în România

• Interviu cu Bernd Hoffman, projekt manager Claas.
Claas a fost primul producător de utilaje agricole care a venit în România imediat după Revoluţie. Competitorii s-au concentrat în acea perioadă în fosta RDG, în Ungaria, Polonia, Cehia, care şi înainte de ’90 au avut relaţii cu Vestul. În România, timp de doi ani, Class a fost singur pe piaţă, fără concurenţă, ceilalţi potenţiali competitori menţinându-se în expectativă.

Când şi-au dat seama de reuşita noastră, au venit şi ei. Dar startul în ceea ce priveşte pătrunderea tehnicii din Vest l-a dat Claas-ul. Adevărul este că doreau să vină în România nu atât în calitate de exportator cât de producător de combine.

La început a fost destul de greu

Rep.: Domnule Hoffman, ce a determinat Claas-ul să intre în România?

B.H.: Helmut Claas, care este actualul proprietar, „a visat“ ca toate centrele agricole importante ale Europei să fie dotate cu maşinile lui. Unul dintre acestea era Ungaria, unde Claas a fost prezent cu utilajele lui din 1970.

Timp de 15 ani, ungurii au cumpărat mai ales utilaje Claas. Ceauşescu însă nu a agreat afacerea propusă pentru că la vremea aceea România îşi producea aproape toată tehnica agricolă singură. La Semănătoarea se făceau circa 6.000 de combine pe an, iar Braşovul producea 30.000 de tractoare. Practic, România nici nu avea nevoie de tehnică din Vest.

Dar, ca să vă răspund la întrebare, după Revoluţie Claas-ul a venit aici pentru că ştia că România este unul dintre cele mai mari centre agricole din Europa, cu cea mai mare suprafaţă agricolă şi cu un potenţial fantastic, de trei ori mai mare decât cel al Ungariei.

Încă un element important este că România în anii ’68 a importat 200 de combine Matador Gigant, ceea ce înseamnă că între Claas şi ţara dvs. erau relaţii tradiţionale de dinainte de Revoluţie. Cum am pătruns? În primă fază am pus la dispoziţia celor din Insula Mare a Brăilei o combină, ştiind că aceasta reprezintă un punct de referinţă pentru agricultura României. Apoi am mers în Vest la domnul Florentin Cârpanu de la Comtim şi am dus o combină Claas Jaguar pe care au putut să o testeze.

Mulţi români nici nu ştiu în ce ţară fantastică trăiesc

Rep.: Cum aţi ales fermierii şi marile exploataţii cu care aţi început să colaboraţi?

B.H.: Sunt câţiva specialişti foarte buni la Universităţile Agricole, cum este cea din Bucureşti, unde l-am întâlnit pe dr. Luca, care era şi demnitar în minister pe probleme de mecanizare, şi dumnealui ne-a îndrumat către fermieri. Aşadar, am luat legătura cu specialiştii de la universităţi pentru că nu ştiam care este împărţirea, unde sunt întreprinderile agricole.

Rep.: Vă place România?

B.H.: Foarte mult. Bunicul meu se trage din partea de nord a Bucovinei, care a fost cedată Ucrainei în 1917 şi el a trăit apoi la Cernăuţi. Aşadar, se poate spune că am rădăcini în această zonă. Aici, la Brăila, şi nu numai, am realizat un respect deosebit pentru munca care se depunea, pentru oameni şi pentru disciplina întâlnită.

Rep.: Cum apreciaţi afacerile Claas în România, comparativ cu cele din alte state din Europa?

B.H.:  Noi suntem obişnuiţi şi cu parteneri care lucrează în condiţii incomparabil mai grele. Mă refer de exemplu la Spania, o ţară foarte secetoasă. Sunt ani, în Andalucia unde nu creşte grâul mai mare de 25 cm şi dacă nu plouă câte şase ani la rând nici nu pot achiziţiona utilaje pentru că nu au bani. În medie, aici toţi concurenţii la un loc vând cam 150 de combine. Or numărul acesta de combine îl vinde Claas numai în România. Este un centru agricol important, cu multe posibilităţi, dar am convingerea că majoritatea românilor nu ştiu ce ţară fantastică au.

Noi am avut ani buni şi ani mai puţin buni, dar în general, în cei aproape douăzeci de ani, cel mai mare volum al produselor Claas s-a desfăcut pe piaţa românească. Pentru mine este o mare satisfacţie nu numai economică, ci şi sentimentală. Eu sunt atât de legat de România încât pot să-i descriu toate zonele agricole şi oamenii care lucrează pământul.

Domnul dr. Stiegemann Johan, product manager, ne introduce în marea familie a combinelor Claas

Istoricul Claas

Sediul central al firmei Claas se află în Harsewinkel, Renania de Nord –Westphalia, unde producem întreaga gamă de combine de recoltat. De asemenea, firma Class mai deţine o fabrică de combine în Rusia, pentru piaţa de aici şi o altă fabrică în America de Nord. Mai avem o fabrică în Ungaria, unde se produc echipamentele frontale. În anul 2003 a avut loc o schimbare mai amplă în cadrul firmei Claas, moment în care am preluat în portofoliul companiei şi fabricarea tractoarelor. Am reuşit să facem un pas bun pe piaţă cu aceste tractoare, deşi în rândul partenerilor agricoli firma Claas este cunoscută ca producător de combine.

Claas, prima combină europeană

Claas este o întreprindere de familie, al cărei fondator este August Claas, cel care a produs prima combină europeană. Când spun combină europeană trebuie să avem în vedere următorul aspect: în 1950, în Europa erau foarte puţine combine de recoltat cereale şi multe activităţi se făceau manual.

Cerealele păioase erau cosite, legate în snop şi transportate la staţii de batozare. În acelaşi an 1950, în America erau 50 mii de combine de recoltat cereale în lucru. La începutul anilor ’70, în Europa erau doar 30 mii de combine. Existau probleme mari cu depozitarea cerealelor în buncăr pentru că marea majoritate a mijloacelor de transport nu erau etanşe şi se pierdea din recoltă. Un exemplu clasic îl reprezintă combina Claas Hercules, care avea descărcarea în saci. Mai târziu, acelaşi lucru s-a făcut cu descărcarea în buncăr, iar la mijlocul anilor 70 s-a făcut transformarea în combine numai cu buncăr şi majoritatea cunosc în acest sens combina clasică Claas Dominator, care şi astăzi se mai fabrică pentru anumite ţări, cum sunt cele din nordul continentului african.

Claas Avero, ultima noutate

Anul acesta am adus ultima noutate, un produs nou al firmei Claas, din familia Mega, urmaş al lui Mega Tucano şi Dominator; este o clasă medie între acestea două, combina Claas Avero. Deşi clienţii erau foarte mulţumiţi de cele două Tucano şi Dominator, noi am fost convinşi că trebuie să contribuim la îmbunătăţirea parametrilor tehnici.

Fluxul la nivelul aparatului de treierat l-am păstrat şi am obţinut un utilaj foarte solid în exploatare. Ce am modificat? După cabină am pus buncărul şi în spatele acestuia motorul, nu cum era înainte în spatele cabinei motorul. Şi, cum ştiţi că evoluţia tehnică nu se opreşte, s-au făcut mari progrese şi în domeniul cabinelor, pentru că pretenţiile beneficiarilor sunt foarte mari. Fapt este că, astăzi am reuşit să optimizăm atât productivitatea, cât şi exploatarea acestor combine. 

Familia celor cinci

Combina Claas Tucano este proiectată să poată lucra şi pe terenuri în pantă şi, la fel ca şi Mega poate fi echipată cu şenile metalice. La ora actuală, la Claas se fabrică cinci familii distincte de combine.

Cea mai mică este Crop Tiger pentru orez, specifică pieţei din India, echipată cu şenile din cauciuc. Apoi în fabrica din Harsewinkel se produc Dominator, Tucano şi Lexion şi de anul acesta şi Avero. Firma Claas s-a gândit la fiecare tip de exploataţie pentru a oferi beneficiarilor noştri, în funcţie de suprafaţa pe care o lucrează, până la 24 variante de Lexion. La Tucano avem 8 modele distincte, la Dominator două şi unul la Avero, care anul acesta este lansat în premieră.

Europa de Vest – o piaţă saturată

În 1970 în Europa se fabricau circa 50 mii de combine, aşadar erau nişte cantităţi enorme pentru că şi dimensiunile acestora erau mai mici. Piaţa din Europa de Vest, rămânând la această dimensiune în ultimii ani, a coborât la circa 9 mii de combine, deci merge cu sincope. Dar tendinţa este uşor descrescătoare. Practic, Claas investeşte foarte multă energie pentru a analiza dorinţele clienţilor.

Astfel, la ora actuală poate oferi două modele diferite de treier: sistemul clasic prin combinele echipate cu scuturători, tobe de batere şi post-bătător, iar sistemul hibrid care a apărut la începutul anilor ’90, a revoluţionat tehnica clasică prin introducerea unei tobe suplimentare şi a sistemului APS. Până acum, niciun alt producător nu a copiat acest sistem. Avantajul este o împărţire şi o alimentare uniformă a bătătorului pentru a uşura şi a mări cantitatea separată la nivelul aparatului de treiere. Noi, la momentul de faţă, ne folosim de ambele sisteme, dar practic cu ajutorul APS-ului se poate recolta şi în condiţii mult mai grele.

Regina combinelor

Astăzi, combina Claas Lexion 600 este cea mai performantă de pe piaţă, având un motor de 500 CP şi poate fi dotată cu hedere de 5,40 până la 12 metri.

Suntem foarte mândri să spunem că pe piaţa utilajelor de recoltat furaje Claas deţine 50% şi este lider. Practic, specialiştii în zootehnie sunt foarte atenţi la utilajele cumpărate, iar noi suntem bucuroşi că ne-au ales ca furnizor. Astăzi oferim combina Jaguar pentru recoltat furaje cu un spectru de motoare de la 340 până la 800 CP.

Combinele mari sunt echipate cu două motoare care pot lucra separat sau împreună. În 1973 au fost lansate pe piaţă aceste combine autopropulsate de recoltat furaje. Avem însă şi combine în măsură să recolteze şi diferite sortimente de lemn.

 A consemnat, I. BANU