Ciumbrudul, pe harta pepinierelor horticole ale Europei

– Într-o comună din inima Transilvaniei oamenii continuă o tradiţie începută cu 200 de ani în urmă.
– În micile lor pepiniere se produc puieţi de pomi, viţe altoite şi arbuşti fructiferi de o rodnicie şi frumuseţe rară.
– Inginerul horticol Bakk Emeric Levente pare a fi reprezentantul cel mai de seamă al altoitorilor din Ciumbrud, atât în plan profesional, cât şi în cel managerial. El a dezvoltat aici o colecţie de pomi şi arbuşti fructiferi care cuprinde tot ce este astăzi mai bun în Europa şi poate fi adaptat în România.

– Printre rarităţile pepinierei sale se află perele grandioase cu miez roşu, cireşele şi vişinele uriaşe, colosale, merele parfumate cu o rezistenţă deosebită la conservare, precum şi fermecătorul agriş colosal tip umbrelă.

– Din colecţia dendrofloricolă, o atracţie pentru toţi cei care au o mică grădină sau terasă în faţa casei o reprezintă trandafirii urcători, într-o nuanţă ce încântă privirea.

– Mai nou, în serele lui Bakk se produce material săditor la ghiveci. Astfel, cumpărătorului i se dă posibilitatea să cumpere puietul cu fructele pe el. Se pare că acest tip de marketing va reprezenta viitorul.

– Inginerul Bakk continuă tradiţia seculară a înaintaşilor săi în ceea ce priveşte producerea materialului săditor viticol. Printre ultimele sale asimilări se află un soi de viţă-de-vie pe cât de productiv, pe atât de rezistent la ger. Soiul se numeşte Bianca şi dacă îl găsiţi pe piaţă, cumpăraţi-l.

– Pepiniera Profi Family a inginerului Bakk prezintă cea mai mare garanţie în faţa beneficiarilor săi, graţie procesului ştiinţific de selecţie a materialului de multiplicare atestat de către Institutul Naţional de Control al Seminţelor şi Materialului Săditor.

Despre tot ce face şi poate oferi inginerul Bakk Emeric Levente în pepiniera lui vă puteţi convinge accesând www.profi-family.ro sau sunând la telefonul 0722.672.725.

Comuna cu cei mai mulţi altoitori din România

Aflată doar la câţiva kilometri de Aiud, Ciumbrudul este şi astăzi localitatea cu cei mai mulţi şi buni altoitori de pomi fructiferi şi viţă-de-vie din România. Faima altoitorilor de aici ţine de pe vremea Imperiului Habsburgic, când celebrul horticultor Fischer Ambrozi a înfiinţat cea mai mare pepinieră din Transilvania. De-a lungul a trei generaţii, la şcoala de altoitori a lui Ambrozie au învăţat sute şi sute de oameni simpli, a căror faimă în producerea puieţilor de pomi şi butaşi de vie a depăşit graniţele României de astăzi.

Tânărul inginer horticol Bakk Emeric Levente pare a fi liderul producător de material săditor din Ciumbrud. De la o vreme, el se impune pe piaţa de lux a horticulturii şi cu o ofertă dendrologică de invidiat. Produsele sale au ajuns şi în cele mai importante magazine de profil din Bucureşti, unde sunt livrate direct sau prin intermediari. Relaţia lui cea mai bună pare a fi cu reprezentanţii firmei Hornbach, care îi etalează la vedere tot ce produce mai bun în pepiniera lui.

O unitate europeană

Câmpul de cercetare a inginerului Bakk Emeric este, în fapt, o pepinieră românească organizată la nivel european. Asta din toate punctele de vedere: organizatoric, ştiinţific şi economic. Puieţii şi materialul săditor viticol au, ce-i drept, germeni genetici europeni, dar îşi au rădăcina în pământul românesc de la Ciumbrud.

Tot ce se produce aici – puieţi, butaşi viticoli, trandafiri şi alte specii dendrologice se exprimă la nivelul productiv maxim din România. În comparaţie cu ceea ce vine din străinătate, materialul din Bakk are marea calitate de a se adapta în fiecare zonă a României şi mai ales de a garanta eficienţa unei investiţii de lungă durată.

La pepiniera lui Bakk se multiplică opt soiuri de prun din cele mai noi specii apărute pe piaţa naţională şi europeană. Cu mijloacele ştiinţifice limitate de care dispune, Bakk lucrează la asimilarea şi multiplicarea unor soiuri de mare ce vor reprezenta un unicat în România. Printre cele aflate la vânzare se află vestitele pere cu miez roşu, într-o formulă genetică diferită de părul tradiţional care desfăta copilăria generaţiei interbelice.

Mai ales în Capitală, dar şi în alte mari oraşe ale ţării, firma lui Bakk s-a impus prin soiurile noi de arbuşti fructiferi şi prin celebrii săi trandafiri mirositori. Puţine sunt pepinierele floricole din România care să producă soiuri de o asemenea frumuseţe.

Cel mai mare pericol: infestarea patrimoniului horticol

Sfatul lui Bakk este ca potenţialii cumpărători să măsoare, cum s-ar spune, de şapte ori până să cumpere, întrucât sub sigla Profi Familiy Ciumbrud se vând prin pieţe tot felul de falsuri. Şi asta sub oblăduirea celor care au obligaţia să protejeze produsele autohtone.

Inginerului Bakk nu îi este teamă de concurenţa străină. Într-o agricultură în care progresul ştiinţific este un bun internaţional la care trebuie să aibă acces toţi cetăţenii Terrei, măsurile de protecţie naţională condamnă la stagnare, la regres. Integrarea noastră în Uniunea Europeană a înlăturat multe dintre barierele extensiei ştiinţei internaţionale. Din păcate, la noi în România această enormă oportunitate de progres a fost „convertită“ în ultimi ani în cel mai mare pericol de infestare fitotehnic.

Cu aportul nedezinteresat al funcţionarilor statului, ca să nu spunem altcumva, pieţele României sunt invadate cu material săditor atipic României şi de cea mai proastă calitate. Anul trecut, bunăoară, pe unele pieţe din ţară se vindeau mai mulţi puieţi de meri polonezi decât româneşti. Asta fără ca oamenilor să li se spună că aceşti meri sunt proveniţi dintr-o zonă rece unde fructele au, ce-i drept, faţă comercială, dar nu şi gust. Mai nou, în zonele de graniţă se vând puieţi de calitate dubioasă, aduşi din Ungaria sau Republica Moldova, fără niciun control fitosanitar.

Cei care poartă răspunderea acestei dezordini periculoase dau neputincioşi din umeri, spunând că sunt puţini pentru a controla. Nu ştim cum se face, dar aceşti oameni care zic că sunt foarte puţini îşi fac timp pentru a controla şi testa fiecare puiet ce se produce în pepinierele României, dovedind o exigenţă ieşită din comun. Ce putem înţelege din această atitudine dacă nu cumva…

Iosif POP, Mihaela GHIŞA

6 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email